Trăim vremuri interesante, eu, cu siguranță, ma voi amuza, sper, peste ani când voi citi acest blog.

Azi, acum ma simt ca și cum as innota într-o mare dezordine. Vreau sa fac curat, sunt conștientă de toată trauma, de toată durerea, stiu de unde vine, dar sunt debusolata. Am crezut ca am avut o copilărie normală, am crezut ca e suficienta conștientizarea tuturor aspectelor, scoaterea la suprafață a emoțiilor…dar nu, am de muncă pentru a elimina vechile tipare, am nevoie de o resetare totala. Nimic din ce-am trăit nu mi s-a potrivit, știu cum vreau sa arate viata mea, dar eu însămi am nevoie sa fiu alta, mai bună, mai blândă, mai cumpatata, mai echilibrată, mai aproape de realitate, sa nu mai pun presiune pe mine, pe cel de lângă mine etc.

Am început sa adun lucrurile și vreau sa le pun la loc după ce am șters praful, dar pentru asta mai am de așteptat, este mult de aranjat. Sunt convinsa ca la final, totul va fi curat, ordonat și frumos mirositor.

Odată cu evoluția, adaug un plus la stima de sine. Am constant ispite, care-mi ies în cale si-mi spun ca valorez puțin:” Vreau doar sa ne simțim bine pentru ca ești frumoasă! Fără obligații! Nu vreau o relație ! Dacă nu aveai copii, chiar îmi doream sa avem o relație!” Fraza asta e trasa la indigo și ma amuza. Copii mei sunt și vor rămâne cel mai important lucru pe Pământ, pentru acești copii am plătit scump și mi i-am dorit enorm. Ma amuza inclusiv sinceritatea lor. Stau și ma gândesc, oare atât de vulnerabilă sa fie o femeie în momentele de genul acesta?! Se pare ca da, altfel nu înțeleg abundenta de oferte.

Bărbații aceștia care insira femeile una după alta, crezând ca o vor găsi pe Ileana Cosanzeana-pres de întrare, pentru ca asta vor, nicidecum o femeie adevărată capabila de iubire, capabila sa dezvolte, capabila sa participe la luarea deciziilor, capabila sa le spună ca greșesc….pe acești bărbați as vrea sa-i vad la bătrânețe, la 55-60-70-80 ani, când vor rămâne ei fata în fata cu femeia aleasă și vor sta unul cu altul toată ziua, oare cum se vor simți cu acea femeie? Când vor pleca copii de acasă și vor da nas în nas cu alegerea lor maiastra, atunci as vrea sa vad fericirea din ochii lor.

La tinerețe e simplu, schimbam femeile ca pe șosete, cautam varianta cea mai comodă, dar vine pentru fiecare un moment când plătim cu bună știință pentru alegerile noastre, pentru umilințele la care-i supunem pe ceilalți.

Nu uitați, tinerețea nu e veșnică, bătrâni vom fi mai mult timp și acolo va fi momentul cheie în care vom înțelege rezultatele alegerilor noastre.

A…uitasem….

Răspunsul este NU! ….și va sfătuiesc și pe voi , restul femeilor singure, sa începeți sa spuneți NU mai des și sa deveniți o provocare, nicidecum preș de intrare.