Au citit acest post: 91

Ca sa poti determina urmatorii pasi din viata ta, trebuie sa ai o imagine realista a starii actuale, care poate fi groaznica, intunecata. Trebuie sa intelegem clar punctul in care ne aflam.

Suntem AICI ca sa traim, iar pentru asta trebuie sa invatam sa traim autentic.

Tentativa de a deveni o persoana calma, care sa se simta bine in propria piele mi se pare un lucru foarte dificil si absolut necesar. Meditatia este cea mai utila cale de a te intalni cu tine.

Este un mod simplu si eficient de a invata relaxarea si de a-ti simti interiorul, sentimentele.

Ca sa poti sa faci modificari semnificative in viata ta este vital sa stii unde esti acum, sa te evaluezi sincer si bland. Ca sa ajungem la Adevar, trebuie sa vorbim mai intai despre suferinta.

Invata SA SIMTI! Declinul unui om este un proces de durata, asa cum plecarea din acel punct si revenirea, este tot un proces intens si care necesita efort. Renuntarea la vechile obiceiuri si gandiri distructive nu se intampla peste noapte. Incepe asadar cu lucrurile mici,observa primele modificari, fii consecvent pana ajungi sa te SIMTI BINE. Mai intai trebuie sa intelegem ca suferim si ca nu trebuie sa suferim. Trebuie sa vedem! Uita-te la obiceiurile tale, la Viata ta, la copilaria ta. De unde provine suferinta? E mai usor sa fentezi angoasa si s-o inlocuiesti cu distractie sau adictie, dar nu asta e calea. Ciclul durerii nu se incheie prin amortire. Trebuie sa ne rezolvam suferinta inainte de a dispera. Nu vrem sentimentele, asa ca amortim. Prin amortire intram in ciclul disperare-rusinare. Multi oameni se jeneaza ca vietile lor contin suferinta, asa ca ne izolam si ne spunem ca asta nu e suferinta.

Vine insa momentul ADEVARULUI. A suferi vine din latinescul ferre, care inseamna ”a cara, a purta”. Ceea ce este esential este sa ne intelegem sentimentele de durere si provenienta lor, ca sa putem indrepta pentru totdeauna viata noastra.

Nu este nevoie sa retraim momentele generatoare de suferinta, ci sa recunoastem ca s-au petrecut si sa lucram pentru a le depasi. Ne provocam singuri suferinte continue, practic perpetuam suferintele din trecut ca o continuare a suferintelor declansate initial de alte persoane.

Raspunderea pentru propria vindecare ne apartine in totalitate. Ne trebuie un plan, Adevarul si eliminarea patternurilor.

Exemplu:

Am auzit pe cineva odata:

,,Nu vreau sa car sticlele cu apa, pentru ca ma simt sot!”

Uite, de pilda asemenea mentalitate provine de undeva din trecut, poate ca parintii acelei persoane au fost prizonierii unei casnicii pe care au detestat-o.

In copilarie, vedea cum se certau si copilul de atunci se speria.

Asa ca…

Casnicia il sperie in continuare. Ii e frica.

Parctic, se intampla urmatorul lucru: Persoana respectiva are o convingere limitativa, conform careia va ajunge intr-o casnicie precum cea a parintilor lui.

Asa ca…

O saboteaza pe a lui in acest moment.

Mergem mai departe:

Nu doar casnicia parintilor il sperie, ci si tatal lui, pentru ca s-a simtit permanent judecat, urmarit, nu s-a simtit niciodata in siguranta in propria casa…sau in propriul corp.

In final ajungem la concluzia ca acel om nu s-a simtit niciodata in siguranta in propria casa, in preajma tatalui sau in corpul lui. A fost un proces foarte dureros, dar reusind sa dam la o parte straturile, indiferent cat a durut, am ajuns la Adevar si constientizare, care n-are nici o legatura cu ce ar putea fi construit acum in viata reala si autentica. Din acele momente ne luam lectia de viata, cea care ne ajuta ca noi sa procedam diferit, sa nu ne mai fie frica de casnicie, de fericire, de ceea ce ne dorim cu adevarat.