Pentru mine, familia este de departe cea mai frumoasă formă de existenta pe Pamant.

Chiar dacă n-am reușit sa construiesc familia standard formată din bărbat, femeie si cei doi copii ai mei, consider ca am cea mai frumoasă familie alături de cei doi pui și nu pot sa exprim in cuvinte recunoștința pentru minunile din viata mea.

Sunt într-adevăr norocoasa, pentru ca la noi domnește bucuria, iubirea și liniștea.

Mai putin de 1% din familiile de pe Pamant sunt fericite cu adevărat .

Nu recomand nimanui sa stea într-o familie disfunctionala. Eu am fost acolo si m-am îmbolnăvit la propriu. Astfel de familii dau naștere la ființe extrem de bolnave.

Cred intr-o familie fericita, completa si cunosc in cercul meu de cunoștințe asemenea minuni. Sunt oameni cu adevărat norocoși si cu siguranță merită, ca urmare a efortului lor.

Am suportat 10 ani viața lângă un om, care-mi facea rau la propriu, un om care ma ura in realitate. Abia cand am devenit mamă, am realizat cat de important e psihicul meu, pentru ca eu sa pot creste copii sănătoși.

A fost momentul cand mi-am dat seama cat de importanta sunt pentru mine si cat de valoroasa sunt pentru copiii mei.

Responsabilitatea de a creste doi copii au făcut din mine un diamant. Am fost interesată din acel moment de transformarea mea intr-o ființă mai bună cu fiecare zi. Mi-am asumat din ce in ce mai multe responsabilități si am trecut peste frici si preconcepții.

Dorința de a prezenta in fața copiilor o ființă capabilă, puternică si un exemplu de voință, m-au făcut sa las in urmă tot trecutul si tot ce primisem ca invatatura din familia de origine.

Am renăscut, am inceput sa ma comport autentic si sa fiu din ce in ce mai sigura pe forțele mele.

Copiii mei au fost salvați de la a trăi cel mai mare coșmar. Poate ca ei nu vad lucrurile in acest fel, dar mai târziu vor realiza. Mi-ar fi plăcut sa le pot oferi un model masculin sănătos. Cred ca este singurul lucru, pe care nu l-am putut realiza pentru ei.

Copilul in aceste vremuri trăiește alături de mama si tata, imitandu-i foarte mult, devin copii la indigo. Este un proces extrem de distructiv, dacă modelele sunt greșite. Asa ca, tot ce-am putut sa mai fac a fost sa-i iau de lângă ceea ce am considerat ca nu le-ar face bine, mai ales fiicei mele.

Copiii invata primele lecții de viață de la părinții lor, iar dacă ei nu se iubesc si se cearta tot timpul, ei invata ura, gelozia si furia. Ei vor intelege ca nu exista iubirea, ca e doar o poezie si vor face relații fara iubire, mai târziu, in viață.

Fiecare generație transmite nevroza generației viitoare.

Trebuie sa invatam sa ne protejam sufletele!

Copiii care nu asistă la actele de iubire dintre părinți, la mângâiere, la înțelegere, foarte greu vor gasi in viata iubirea. Pentru cei mai multi relațiile romantice le vor da dureri de cap.