Au citit acest post: 96

Am înțeles ca vindecarea înseamnă să nu mai alegi omul care-ti validează trauma.

Înseamnă să alegi fără disperare, graba sau confuzie.

Când intri intr-o relație matură și echilibrată, nu mai ești tu cel de dinainte.

Ai lucrat cu tine, nu mai intri în relație cu frică, cu nevoi neîmplinite, disperat după atenție, pentru ca în acest fel nu mai e loc pentru cei doi în relație, ci doar pentru frustrările lor.

Care-i pasul următor?

Nici eu nu știu exact. Viața e un dans de pasi necunoscuți. Am iubit, am plâns și am vindecat.

Pentru tot ce nu înțeleg acum, voi înțelege mai târziu. Nu pot anticipa următorul pas și nici nu cred ca m-ar ajuta.

Ceea ce știu este ca viata nu-ti oferă niciodată jumătate de lecție.

Fără trecut și ceea ce trăiesc acum, îmi este imposibil sa-mi trăiesc viitorul.

M-am pregătit pentru toate lucrurile bune care vor veni, am primit toată Lecția.

Un lucru foarte important am realizat cu siguranță. Am stat suficient cu mine, cât sa nu mai vreau sa ma abandonez pentru nimeni. Am puterea sa spun NU, atunci când cineva îmi strivește sufletul.

Am înțeles diferența dintre iubire și amor, una uriașă.

Poți simți dorința, plăcere cu cineva, dar iubirea este o stare, care nu se întâmplă la comanda.

Iubirea adevărată nu pleacă, pentru ca este ceea ce conștiința ta are de îndeplinit, învățat și experimentat și este cu adevărat sensul vieții.

Iubirea e o forță uriașă, capabila sa te transforme, sa te supună, mai presus de minte, de orgoliu și scânteia capabila sa aducă viata acolo, unde era totul aproape mort.

Iubirea speră, nu pentru ca e oarbă, ci pentru ca simte și vede dincolo de umanitate.

Am ajuns la un stadiu foarte interesant al iubirii, în care nu mai simt nevoia de validare, de atracție sexuala, pasiune.

Iubirea a rămas în mine, este o ieșire din firea lucrurilor, un stadiu superior.

Odată dăruită aceasta iubire, iti da înapoi tot ce a fost luat.

Am mai înțeles ca viața o sa îmi ia tot ce nu am de fapt, ca să stau doar în ceea ce sunt.

Viata m-a învățat sa iubesc și tot ea ma învață să uit.

Viata ma dezamăgește, ca să ma învețe sa păstrez fericirea, pe care uneori nu o vad, pentru ca sunt prea ocupată cu dezamăgirea.

„Cine te iubește mult, iti oferă din puținul lui.

Cine te iubește puțin, i se pare ca ceri prea mult.”