Au citit acest post: 98

Am fost condiționată sa ma folosesc de relații în scopuri greșite. În tinerețe aveam nevoie de un partener cu care sa împart chiria, după divorț aveam nevoie de aprobări ale faptului ca sunt irezistibila .Problema e ca nu acesta e scopul relațiilor.

Relațiile sunt o oportunitate spirituala pentru dezvoltarea personala.

Capacitatea de iubire, iertare, compasiune, entuziasmul de a fi în viața și sa te dăruiești altcuiva sunt moduri extraordinare pe care le pui în practica în cadrul unei relații bazată pe intimitate fizică și emoțională.

Intr-o relație sănătoasă, matură intri cu gândul de a aduce și nu de a lua. Partenerul este privit ca un învățător, care ne ajută să ne dezvoltăm, nicidecum ca un adversar. Pentru asta e necesara o dezvoltare reciprocă și împărtășire deplină a sentimentelor.

Pentru mine a dispărut definitiv conceptul de a ” repara un bărbat „. Acest reparat al bărbaților m-a ținut în relații nefericite. Bărbații nu vor sa fie schimbați sau cizelati.

Asa cum nici nouă nu ne-ar plăcea un bărbat care sa ne vrea diferite de cum suntem.

Când ma duc la magazin sa-mi iau pantofi, ma uit la ce e disponibil, probez și daca-mi vin perfect ii cumpăr. Dacă nu, trec mai departe. Asa e și cu bărbații.

Dacă ceva nu-mi place la bărbatul cu care ma întâlnesc ii spun în mod direct și binevoitor. Dacă as vrea sa-i dau șanse, ii testez motivația de adaptabilitate, altfel merg mai departe…nu e pentru mine și gata.

Îmi comunic întotdeauna ideile, dar nu-l acuz. Oamenii au fiecare bagajele lor emoționale, experienta lor, nu-i poți schimba și nici timp necesar nu mai există pentru asta.

Când o relație nu merge, e simplu: Nu va potriviți!

Din punct de vedere spiritual e egoist sa lungesti o relație care nu merge.

Bărbații sunt mărfuri care trebuie luate ca atare- iubeste-i sau paraseste-i!

Dacă pantoful nu se potrivește, cauți pana găsești pantofii potriviți, nu schimbi piciorul!