Sa fim pregatiti pentru iubire insemna sa facem lucrurile diferit de aceasta data.

Flacarile pereche( a treia dragoste) stiu intotdeauna care este momentul perfect in care sa intre una in viata celeilalte.

Fie ca sosesc la finalul unei casnicii sau dupa ani de autovindecare, se intampla mereu atunci cand trebuie, desi uneori poate parea incomod sau dificil.

Totusi, oricat de multe dificultati ar aparea, acestea vor gasi mereu o cale de a se reuni.

Constientizarea este prezenta, iar flacarile-pereche se vor indruma una pe cealalta in aceasta calatorie. Nu prin comportamente nesanatoase sau prin abuz, ci prin dorinta reala de a se ajuta reciproc sa devina versiunea lor cea mai buna.

Aceste spatii sunt numite deseori etapa de fuga si urmarire a conexiunii dintre flacarile-pereche: atunci cand un partener, de obicei, barbatul, paraseste, din teama, femeia, pentru ca este mult prea puternica conexiunea. Fie ramane in relatia actuala si o ignora, fie saboteaza relatia avand o aventura. Oricum ar fi rezultatul este acelasi- respinge conexiunea, cel putin deocamdata.

Totusi, datorita vindecarii prin care au trecut ambii parteneri, o flacara-pereche nu te va parasi niciodata cu totul. Este posibil sa nu fie pregatita sa-si ia un angajament, deoarece inca are de lucrat la sufletul sau.

Sa fim pregatiti pentru iubire inseamna sa fim pregatiti pentru realitate, nu doar pentru un vis.

Inseamna ca, desi aceasta iubire a aparut pe neasteptate, tot vom avea de lucru pentru a o transforma in realitate sau pentru a ne aranja vietile ca sa-i facem loc.

O flacara pereche nu te va forta niciodata sa accepti mai putin decat meriti si nici nu te va trata cu tiparele comportamentale narcisiste, constient sau nu-insa tot te va provoca.

Vei fi capabila sa te vindeci si mai mult.

Este usor sa credem ca suntem pregatiti pentru iubirea noastra vesnica pana cand o privim cu adevarat in ochi si vedem exact cum ni se va schimba viata.

Doar daca iubirea vine usor nu inseamna ca si toate celelalte vor veni la fel.

Aceasta este lectia cea mai importanta pe care o invatam in aceasta etapa: nu la iubire avem de lucrat, ci la comportamentul si maturitatea cu care stim sa daruim si sa primim in egala masura, ca sa ne putem bucura de ea.

Atunci cand un lucru este menit sa mearga, nimic nu il poate opri, nici macar noi insine.

Fiecare din noi, oricat de cinic ar fi, viseaza la iubire. Nu doar la o relatie cu ,, Te iubesc”, ci la tipul de legatura care sa ne implineasca cu adevarat, care ne reaprinda speranta in iubire si increderea ca nici o alta persoana din lume nu ne-ar putea iubi la fel.

Flacarile pereche sunt reale. Este o legatura care sfideaza logica sau chiar asteptarile, insa aceasta nu inseamna ca va fi usor si nici ca suntem mereu pregatiti pentru ceea ce aduce aceasta relatie in viata noastra- sau pentru felurile in care viata noastra este menita sa se schimbe datorita ei.

Lucrul cel mai important pe care trebuie sa-l intelegem la flacarile-pereche este ca aceasta relatie va fi total diferita de tot ce a fost pana acum.

Scopul final al dinamicii dintre flacarile-pereche este sa ne trezeasca si sa ne ajute sa devenim oamenii care suntem meniti sa fim. Da, sa ne bucuram de un parteneriat si de o iubire minunate, insa, de asemenea ne vom dezvolta datorita acestei conexiuni.

Pare orchestrata divin, incat nici nu ne putem imagina ca vom ajunge sa ne despartim sau sa-l ranim pe celalalt deoarece, chiar daca iubirea nu este exprimata la inceput prin viu grai, ea se simte intotdeauna.

A ne dori un lucru este diferit de a avea bratele si inima deschise sa-l primim.

Este momentul sa renuntam la dependenta noastra de disfunctionalitate.

Acum lectia principala este ca o relatie poate dura o vesnicie si ne poate ajuta sa ne dezvoltam considerabil.

Aceasta este iubirea care le face pe toate celelalte irelevante; cea care ne arata de ce nu a mers cu nimeni altcineva; insa ne va pune la indoiala tot ceea ce credeam despre iubire si va destrama toate lucrurile de care ne agatam pentru confort.

Este iubirea care ne invata sa intelegem ca, chiar si in absenta, chiar si in framantari si haos, dezamagire sau tristete, iubirea neconditionata ramane prezenta.

Etapa finala a acestei conexiuni presupune capitulare si uniune, atunci cand, dupa testele si framantarile initiale , ne reunim mai puternici decat inainte-insa diferiti, deoarece nu ne grabim, nu ne ingrijoram ca aceasta iubire va decide sa ne paraseasca a doua zi, avem incredere in ea.

Intram in faza finala doar atunci cand suntem vindecati, maturi si capabili sa ne asumam un angajament pe veci.

Iubirea adevarata nu se sfarseste niciodata!

O inima franta nu-si mai poate imagina ca va mai iubi vreodata, totusi, iubirea stie sa se furiseze fara ca noi sa ne dam seama sau sa o invitam.

Uneori, ne este greu sa acceptam cea de-a treia iubire, pentru ca experienta noastra in iubire de pana atunci a fost plina de durere si greutati.

Acest gen de iubire vine pur si simplu. Nu e gasita pornind la cautare in vreun fel, deci nu pe Tinder 🙂

La inceput o refuzam, avem tendinta sa nu credem si sa nu ne implicam cu totul in aceasta relatie, deoarece, in prima etapa a iubirii cu persoana de dinainte, il vedeam pe acela ca fiind perfect.

In realitate, aceasta iubire este precum un uragan si pentru a incepe sa o intelegem cu adevarat, trebuie sa ne suspendam intregul sistem de credinte, despre cum ar trebui sa arate iubirea.

Este uimitoare aceasta iubire? Da.

Este intotdeauna simpla? Nu. Insa ideea nu e sa avem o relatie simpla.

Aceasta iubire este o conexiune spirituala puternica. Este ceea ce numim Alesul/Aleasa.

Se crede ca atunci cand a fost creat Universul, fiecare dintre noi avea o flacara-pereche cu care impartasea o singura forta energetica.

De-a lungul mai multor vieti ne-am reincarnat, in trupuri si roluri diferite, uneori barbat sau femeie, mama sau copil, frati sau chiar prieteni, ca sa putem invata diferite lectii care sa ajute fiecare suflet sa atinga diferite niveluri de constiinta, pana cand, in cele din urma ne reunim.

Este uneori dificil sa patrundem sensul relatiei cu flacara-pereche, mai ales daca am fost conditionati sa credem ca relatiile sunt doar un scop in sine: sa ne casatorim si sa imbatranim impreuna cu cineva. Diferenta intre aceasta conexiune puternica si celelalte este scopul ei de a transcede starea de bine a celor doi parteneri, aducand de fapt o schimbare in intreaga lume.

Este o iubire neconditionata, responsabila de indepartarea karmei din relatiile trecute.

Aceasta conexiune ne invata sensul si mecanismele reale ale iubirii adevarate.

O numim uneori agape, adica cea mai inalta forma de iubire de pe Pamant.

Ea presupune sa-i oferim iubire partenerului nostru, fara asteptari sau conditii.

Aceasta relatie este menita in definitiv nu numai sa se incheie cu nopti calde in care sa stam cuibariti in pat, ci cu faptul ca devenim tot mai mult persoana care ne-am nascut sa fim. Este relatia care ne va conduce inapoi la noi insine, si , desi , metodele ne dor, este nepretuita, pentru ca nimeni nu poate face pentru noi ceea ce poate face flacara-pereche(a treia iubire).

Este calatoria in care ii oferim iubire neconditionata partenerului, dar si noua insine si tuturor celor din jur, nu inseamna doar sa simtim emotia iubirii, ci sa devenim vibratia ei.

Nu trebuie sa facem nimic pentru a castiga aceasta iubire, suntem noi insine pur si simplu, autentici si dezinvolti.

Inainte de a veni aceasta iubire, deja am facut niste schimbari majore in viata noastra si incepem sa ne simtim bine cu noi insine si nu suntem neaparat dornici de a fi cu cineva, nu e acesta obiectivul nostru imediat.

Incepem relatia prin a nu avea nici o asteptare, precum o casnicie sau copii, pur si simplu traim clipa la maxim.

Pare simplu, deoarece iubirea neconditionata e acolo de la inceput, insa la un moment dat e de munca. In practica este mult mai dificil.

E etapa in care nu conteaza doar sa simti iubirea- ci sa fii iubire.

Emotiile pe care le simtim odata cu acesta conexiune devin si ele extrem de provocatoare.

Indiferent ca e vorba de emotii negative precum : furia, tristetea egoismul sau emotii pozitive: fericirea, acceptarea, seninatatea, ele vor fi resimtite de catre noi mult mai intens, decat am simtit vreodata.

Este vorba de un proces complet de vindecare, ne vindecam de ranile lasate de partenerul karmic, vibratia noastra creste.

Un aspect interesant al acestei conexiuni este ca ne va provoca in fel si chip, pentru ca noi sa putem creste, de obicei in toate modurile in care ne asteptam cel mai putin.

Flacara noastra pereche este un om cu care nu ne-am asteptat niciodata sa fim, ba chiar o persoana pe care initial o consideram nepotrivita pentru noi.

Este posibil ca aceasta persoana sa faca parte din alta rasa, sa provina dintr-un alt mediu cultural si socioeconomic, e ceva la care nu ne-am asteptat.

Este o conexiune romantica cu adevarat unica si, desi, putem avea mai multe suflete-pereche sau parteneri karmici, primim o singura flacara-pereche, o legatura care nu se aseamana cu nimic altceva si o persoana care isi doreste doar ca noi sa invatam sa ne iubim pe noi insine la fel cum ne iubeste ea.

Insa nu totul va veni impachetat frumos si convenabil. Cel mai probabil, va fi asemenea unui uragan salbatic, care imparte viata in ce a fost inainte si ce va veni dupa.

Desi este posibil sa intalnim aceasta persoana pe la 20 de ani, o relatie cu ea vom incepe mult mai tarziu in viata.

Se intampla acest lucru, pentru ca ai nevoie sa fii pregatit pentru acea persoana.

Daca nu esti 100% pregatit, Universul te trimite la colt si te determina sa te vindeci.

Pentru a ne putea primi flacara-pereche, trebuie ca nu numai sa ne fi eliberat in mare masura de karma si de trecut, ci sa ne concentram mai mult asupra cum suntem ca indivizi.

Trebuie sa fi trecut prin prima si a doua iubire, ca sa ne vindecam ranile.

Altfel, ne-am trata relatia cu flacara-pereche ca orice alta relatie si nici macar n-am fi constienti de caracterul sau unic.

Faptul ca incepem prin a nu lua in serios aceasta relatie initial, ne permite sa stam acolo unde suntem, sa nu ne schimbam si sa nu fim nevoiti sa ne recladim viata de la zero, ceea ce necesita aceasta conexiune.

Ne simtim increzatori si fericiti fiind singuri- este o iubire care pur si simplu pare usoara.

O flacara-pereche nu va fi perfecta, vor exista greseli, insa este o legatura care te va inspira puternic.

Viata dupa aceasta relatie, nu va mai fi niciodata la fel si nici noi nu vom mai fi la fel.

Se va crea o legatura pe care nu o vom mai uita niciodata.

Flacara-pereche te va zgudui pana cand vei fi sincer cu tine insuti.

Pana cand nu vom deschide ochii si sa recunoastem conexiunea, sentimentul si atractia naucitoare care ne fac sa ne simtim de parca ne-am piedut mintile, nu se va opri uraganul emotional.

Una din trasaturile specifice flacarilor-pereche o constituie atractia fizica si dorinta sexuala pe care le simt cei doi unul pentru celalalt.

Flacarile pereche simt o atractie fizica puternica unul pentru celalalt, deoarece au un nivel de energie asemenator, datorita confortului resimtit si faptului ca sexul cu flacara pereche transcede ceea ce simtim ca poate fi sexul- descris ca fiind cel mai bun din viata noastra. Cu nici o alta persoana nu este la fel.

Nu se rezuma doar la a face dragoste profund, ci implica si o pasiune imensa care nu apare in relatiile romantice clasice, simtim o atractie fara margini doar stand langa acea persoana.

Trezirea sexuala la un nivel foarte inalt are loc in vietile ambilor parteneri.

Nu exista o simpla atractie fizica, este o atractie intre suflete, este sentimentul ca suntem vazuti cu adevarat de cineva, o persoana care ne vede si ne accepta, ne iubeste fara margini asa cum suntem, chiar daca renuntasem de mult timp la ideea ca asa ceva ar fi posibil.

Sexul este un schimb de energie. Multe femei spun ca nu au stiut ce este sexul pana cand nu l-au trait cu flacara lor pereche. Este omul care ne stimuleaza nu doar fizic, ci si spiritual si chiar mental.

Conexiunea cu flacara pereche este o conexiune veritabila intre minte, trup si suflet, atractia exista la fiecare nivel. Nu dorim decat sa smulgem hainele de pe partener si sa sarim in pat cu el, dorim sa fim aproape de el, sa-i vorbim, sa stam amandoi linistiti si sa ne bucuram de prezenta celuilalt.

Este un sentiment de plenitudine si intregire.

De aceea oricat de mult ne-am impotrivi acestei conexiuni, vom fi mereu readusi inapoi unul la altul.

Odata ce sufletul isi gaseste casa, nu uita niciodata cu adevarat.

Am ales acest an pentru a lucra cu mine, pentru a-mi face autoterapie.

Stiu ca am fost o bomba cu ceas si un dezastru iminent. Inima mi-a fost franta si stiam ca foloseam barbatii din viata mea, doar ca sa-mi ofere validarea emotionala pe care eu nu mi-o puteam oferi.

Asadar, am decis sa iau pauza de la iubire.

Am decis sa fiu singura si abstinenta si sa lucrez asupra propriei persoane.

Mi-am stabilit acest obiectiv si a meritat, pentru ca acum sunt infinit mai buna decat la inceput de an.

Cautam barbatii sa faca alegerile in locul meu, desi sunt mai mult decat capabila sa-mi gestionez propria viata.

Anumite lucruri pot fi studiate pentru a fi intelese, odata ce le intelegem, ne este mult mai usor sa traim intr-un anume mediu sau chiar sa-l transformam intr-un mediu mult mai placut.

Nu se poate progresa altfel, e prea multa trauma, prea multa tristete si frustrare, bagajul e prea greu, lucrurile sunt nesortate, nevindecate.

Oamenii au nevoie de spatiu pentru a se vindeca, doar ei pot face asta.

Ma indoiam foarte mult de mine insami si, in loc sa ma ingrijorez pentru viata mea, imi faceam griji pentru cine ma voia sau nu, ori daca aveam sa fiu singura pentru totdeauna.

Ma saturasem sa ma tot definesc prin prisma implicarii intr-o relatie.

A fost un proces profund, care nu a fost mereu confortabil.

Mult timp mi-a lipsit confortul pe care il poate oferi atingerea unui barbat, pana am ajuns sa ma tin sigura in brate si sa realizez ca sunt iubita si valoroasa, acum nu mai am nevoie de acea validare externa. Ma simt cel mai bine in prezenta mea.

Mi-am luat acest ragaz pentru a ma vindeca, pentru a putea avea o relatie buna cu un viitor partener. Fac asta pentru a afla ce ma motiveaza si pentru a-mi simti si descoperi valoarea.

Este foarte important sa invatam lectiiile, inca mai am de invatat in relatia de gestionare a copiilor cu fostul sot.

Sunt suparata, pentru ca reuseste sa ma scoata din sarite si acum, la fel ca atunci cand eram casatoriti. Apasa in continuu pe niste factori declansatori. Cred ca este vorba de limite, degeaba incerc sa creez respect si intelegere, chiar sa-i fiu prietena, ma invadeaza cu totul si incearca sa ma manipuleze, sa ma controleze.

Am sperat ca-si va schimba comportamentul dupa finalul casniciei si nu e de mirare ca acest lucru nu se intampla.

Trebuie sa fac maxim de efort sa nu-mi mai pese, sa nu ma mai scoata din sarite, pentru ca el sa adopte un comportament rezonabil.

Este extrem de important sa ma eliberez urgent de acesti triggeri, pentru ca o relatie viitoare cu un potential partener, presupune ca eu sa fiu imuna la orice mi-ar face fostul sot. La fel, cum si acel partener, in cazul in care a fost casatorit, are nevoie de a fi eliberat de orice fel de legatura cu fosta sotie.

Pana anul trecut nu am fost nevoita niciodata sa ma despart de cineva, pe care inca il iubeam, nu ma confruntasem cu decizia sa pot simti compasiune si iubire pentru acel partener. Am stiut ca nici o relatie sanatoasa, nu ar trebui sa ne determine sa facem compromisuri, referitor la propria valoare sau la ceea ce simtim ca meritam- si nu vorbesc despre bijuterii sau intalniri in elicopter, ci despre decenta, despre respect si incredere. Si, mai ales, nici o iubire nu ar trebui sa ne faca sa lasam iubirea pentru noi insine, ca sa ne putem iubi partenerul.

Este motivul pentru care nu m-am putut conecta cu S., era mult mai nevindecat decat mine, macar eu am stiut ca trebuie sa ma eliberez de un nou compromis, care m-ar fi dus la pieire. Mi-am dat seama ca de fapt, acest barbat era foarte nesanatos pentru mine, nu avea cum sa ma iubeasca vreodata asa cum ar fi normal.

Cu totii ne dorim sa ne conectam, dar ca sa ajungem acolo, avem nevoie sa ne eliberam de multa karma.

Aceasta iubire m-a eliberat de ideea ca trebuie sa accept mai putin decat merit, ca nu trebuie sa stau în relații, care-mi strivesc sufletul.

Viata inseamna mai mult decat a fi intr-o relatie.

A fost pentru mine o falsa flacara-pereche, insa aceasta frumoasa iubire catalizatoare, mi-a adus lectiile de care aveam nevoie pentru a ma elibera definitiv de bagajul emotional, si pentru aceasta experienta, ii sunt recunoscatoare pentru vecie.

Viata este filmul in care tu ai rolul principal!

Creeaza-ti propriul scenariu si actioneaza diferit!

Mi-a atras atentia informatia aceasta si m-am gandit sa o impartasesc cu voi.

Pe mine, cel putin, m-a tulburat, pentru ca eu am atins nivelul 3, insa fara succes 🙂

Se spune ca omul in viata are parte de trei iubiri.

Prima din ele, este cea din adolescenta, asa-zisul suflet pereche.

Este vorba despre iubirea aceea pura si nevinovata din anii tineretii, inainte sa ajungem sa ne cunoastem cu adevarat, care ne invata sa ne conectam. Este momentul acela, cand credem ca, aceasta va fi singura noastra iubire.

Cea de-a doua este o relatie karmica. Aceasta relatie ne zdruncina din toate incheieturile, ne activeaza toate ranile, ne invata lectii despre viata si despre faptul ca o relatie nu este un compromis continuu. Aici predomina minciuna, manipularea si durerea. Facem tot ce putem si nu intelegem de ce nu ne iese.

Vine si cea de-a treia- Flacara noastra pereche.

Aceasta este iubirea la care nici nu ne asteptam. Acum suntem in sfarsit intregi si independenti, iar aceasta persoana ne completeaza in feluri neprevazute-si ne provoaca in cele mai bune moduri cu putinta.

Aceste tipuri de iubire nu sunt tocmai usoare, deoarece scopul celei de-a treia iubiri nu este doar sa fim intr-o relatie cu celalalt, ci sa ne dezvoltam, ca indivizi, in cea mai buna versiune a noastra. Poate fi acela, care pare complet gresit pentru noi- sau cel putin asta credem cand il intalnim.

Pare sa distruga idealurile care ne-au ramas si de care ne agatam referitor la cum ar trebui sa fie iubirea. Insa, la o prima analiza, aceasta iubire vine cu atata usurinta, incat nu ne vine sa credem; conexiunea nu poate fi explicata si ne da peste cap complet.

Este momentul cand am cam renuntat sa mai credem in iubire, dupa dezastrul ultimei relatii si este dificil sa avem incredere ca de data asta va fi ceva diferit.

De obicei, in aceasta etapa, suntem maturi, am trecut prin relatii serioase si chiar casnicii. S-ar putea sa avem si copii.

Insa, oricat de mult ne impotrivim acestei iubiri, in cele din urma constientizam ca ne-a patruns in suflet fara sa ne dam seama.

Deodata, sentimentul, pe care ne-am straduit din rasputeri sa-l evitam a reaparut si suntem din nou indragostiti, pentru cea de-a treia si ultima oara.

Aceasta este iubirea in care ne apropiem de cineva si totul se impotiveste- nu exista idealuri despre cum ar trebui sa se comporte cineva, nici presiunea de a deveni altcineva. Suntem pur si simplu acceptati asa cum suntem deja- iar acest lucru ne infioara.

Pana acum am avut parte doar de lupte in iubire, iar usurinta cu care ar trebui sa mearga aceasta relatie ne infioara.

Acum, problema este ca, cea de-a treia dragoste ne pune intr-o situatie in care trebuie sa actionam. Nu numai sa fim constienti de ceea ce am invatat sau de cine am devenit, ci sa facem efectiv alegeri diferite.

Cea de-a treia iubire este sansa noastra de a face totul perfect, deoarece suntem in masura sa vedem diferenta.

Aceasta este iubirea, care continua sa ne bata la usa, oricat de mult ne-ar lua sa-i raspundem, deoarece, atunci cand cineva ne este sortit, nu putem da gres.

Este iubirea de care nu putem fugi.

Fiindca, desi ar putea parea imposibila si oricat de ciudat ar fi ambalata, este iubirea dupa care simtim ca este perfecta.

Foarte interesant este urmatorul lucru:

Daca suntem blocati in cea de-a doua iubire sau chiar prima, nu vom putea fi pregatiti sa o intampinam pe cea de-a treia.

Cu cat ne deblocam mai repede, cu atat mai repede vom cunoaste fericirea in relatii.

Mai sunt unii oameni, care fac parte din categoria norocosilor.

Acestia sunt cei care raman cu prima iubire, care au reusit sa creasca si sa se dezvolte impreuna.

Eu sunt optimista totusi, chiar daca am consumat-o si pe cea de-a treia.

Cred ca ce trebuie sa tinem minte cu totii este ca , doar pentru ca nu a mers pana acum, nu inseamna ca nu va merge nici de data asta.

Cei care ati renuntat la iubire, dupa prea multe nopti dormind singuri, va incurajez sa lucrati la a deveni cea mai buna versiune a voastra si sunt convinsa ca iubirea exista pentru fiecare dintre noi.

As incepe prin a aduce in discutie problemele persoanelor cu comportament de atasare evitant. Acest gen de persoane sunt cele care creeaza cele mai multe despartiri, sunt cei care renunta cel mai rapid la relatii, nu au rabdare sa consolideze, nu stiu sa se implice emotional, nu stiu sa fuzioneze sanatos cu partenerul, sunt egoisti si le pasa doar de ei si de nevoile lor.

Genul acesta de persoane se folosesc de parteneri doar pentru nevoile legate de sex si companie. Practica in mod constant acea relatie de consum, neavand nici un gand sa se implice emotional sau sa-si asume un angajament de lunga durata, ci doar in termenii lor. Daca termenii lor sunt incalcati, adica cer iubire partenerii, nu au nici un gand sa comunice sau sa solutioneze problema, ci renunta instant la relatie.

Le este foarte usor sa se retraga pentru ca sufletul lor e blocat si daca genereaza sentimente de iubire le neaga, le reprima si gandesc totul in termeni rationali, intr-o poveste in care ei sunt perfecti, iar ceilalti sub dimensiunea importantei lor cu toata vina aferenta, ca si cum evitantii nici macar nu ar fi facut parte din acea relatie.

Pun totul pe seama faptului ca partenerii, de fapt, sunt nepotriviti si trec la urmatoarea victima.

Acesta este curentul actual general in relatii.

In general barbatii au acest tip de atasament evitant, parasesc femeile, care teoretic isi doresc familie, copii.

In schimb si ele , daca ar vedea inelul, s-ar retrage rapid, considerand ca persoana nu corespunde standardului ideal. Toata lumea are un ideal dupa care alearga si nimeni nu e dispus sa faca concesii.

Barbatii evitanti, par a fi, adesea, masculi alpha, caci ii intereseaza foarte putin ceea ce simt ceilalti, iar cineva care nu-i cunoaste bine ii poate considera increzatori in sine si autoritari. Femeile care-i intalnesc si sunt cucerite, ele vad in el un barbat dominant, care nu se straduie prea mult sa fie sensibil si le stimuleaza interesul sexual si stilul de atasament anxios.

Daca se tin de un asemenea barbat, pot avea ghinionul sa-l prinda dupa un an sau doi ca el nu este loial si ca nu le va proteja, ci dimpotriva, poate incepe sa se comporte pasiv-agresiv sau chiar sa le abuzeze fizic cand simte ca este coplesit de cererile lor de iubire pe care nu le poate oferi.

Aceastia au o legatura speciala cu sexul, pun mult pret de sexualitate, care oricum serveste pentru satisfacerea propriului ego, are un interes sexual intens si fara ca sexul sa reprezinte o placere pentru ei.

Multi dintre evitanti intretin relatii sexuale cu sute de parteneri si cei mai multi dintre ei isi inseala partenerii fara nici un stres.

Tehnica lor sexuala e una de succes in urma atator experiente avute, comparativ cu partenerii cu atasament sigur, care au avut cateva, dar stabile si profunde.

Nu este de mirare ca un evitant sa refuze sa ofere afectiune si sex partenerei, in timp ce el cauta parteneri de sex si are vieti secrete in afara casniciei.

Daca sunt singuri n-au nici un stres sa faca sex cu oricine le iese in cale, fara a avea o legatura serioasa.

Acesti oameni sunt asa-zisii parteneri cu beneficii, care au sufletul tare ca piatra si ii intereseaza doar sexul fara obligatii si relatiile la ei inseamna maxim cateva luni.

Se plictisesc repede in relatii, daca nu se intampla acel du-te vino, cu care sunt obisnuiti conform traumelor copilariei, nu mai gasesc atractiva relatia.

Si cel mai important aspect este ca nu au ajuns la maturitate emotionala, ei neocupandu-se sa-si rezolve durerile sufletesti si sa se cunoasca pe ei insisi, se comporta fix ca niste copii carora alt copil le-a luat jucaria.

Daca le-ar trece repede si s-ar juca din nou cu celalalt copil ar fi ceva, insa ei aduna resentimente, sunt ranchiunosi, pentru ca nu au capacitatea sa se uite in ograda lor, ei nu-si asuma nimic. Pentru ei nu exista scuze, nu exista iertare, blandete, iubire, respect.

Celalalt e intotdeauna de vina!

Dupa cum am povestit anterior, evitantii considera iubirea o capcana, pentru ei relatiile sunt doar modalitati de a-si satisface nevoile practice si sexuale , nicidecum niste parteneriate egale prin care oamenii isi ofera sprijin si afectiune unii altora.

Mai mult decat atat, ei sunt parinti neglijenti si nu sunt deloc potriviti pentru rolul de parinte, ei se poarta cu copiii ca si cand acestia i-ar deranja mereu.

Situatia nu e deloc roz nici in rolul de parteneri sau prieteni.

Pentru ca nu le-au fost asigurate ingrijirea si afectiunea de care aveau nevoie in copilarie, evitantii au invatat sa-si blocheze sentimentele de sustinere necesare pentru a-i ajuta pe ceilalti, iar rezultatul este ca ei sunt parteneri egoisti si insensibili.

Persoanele evitante au sentimente negative fata de partenerii de cuplu cu rezultate bune la job, pentru ca le influenteaza negativ stima lor de sine.

Inclinatiile narcisice, incapacitatea lor de a oferi sprijin emotional si fizic, inhiba si distorsioneaza manifestarile pozitive fata de partenerii lor de cuplu.

Pana si o persoana cu stil de atasament securizant va avea probleme in a-si pastra simtul sigurantei intr-o relatie cu un evitant.

Relatiile dintre evitanti si alte persoane sunt nefericite.

Aceste relatii au sanse extrem de mari de a se destrama dupa perioade chiar extrem de scurte.

Singurul cuplu care poate dura mai mult este format intre un distant-evitant si un partener cu atasament anxios-preocupat( sunt oameni care se indoiesc de valoarea lor si se invinovatesc pentru faptul ca nu-i iubeste partenerul).

Cuplul format intre evitant si anxios-preocupat este un cuplu extrem de disfunctional, dar care rezista in timp.

Intre cei doi se creaza o dependenta captiva, plina de stres si de anxietate pentru ambii parteneri. Cel evitant este hranit emotional de faptul ca partenerul anxios-preocupat dovedeste ca e slab de inger si dependent emotional de el, ceea ce-l face sa se simta confortabil sa ofere raspuns doar atat cat partenerul este preocupat sa devina nesigur, dar suficient de legat de el.

Este singura relatie in care evitantul se instaleaza pe termen lung in relatie, in vreme ce preocupatul este extrem de nefericit, multumindu-se doar cu firimiturile aruncate de evitant, dar ramanand alaturi de el din frica de a nu ramane singur, are o mare teama ca nu va gasi alt partener. Cei cu atasament anxios-preocupat au fost crescuti de parinti critici, care le-a scazut foarte mult stima de sine si care nu s-au simtit iubiti de parinti sau unul din parinti).

Toti evitantii aleg sa renunte la o relatie mult mai usor si cu putine regrete. Ei au un sentiment de usurare ca au scapat de un partener revendicativ(un partener care cerea intimitate), doar pentru a initia alta legatura cu un partener nou supus, iar ciclul se reia.

Daca partenerii le accepta distantarea si le satisfac nevoile, s-ar putea ca relatia sa dureze mai mult.

Dar daca ceva merge prost in relatie, nu sunt genul de persoane loiale, care sa ramana sa infrunte dificultatile – in bogatie si in saracie, in boala si in sanatate- daca auzi de o persoana care divorteaza de partener care este bolnav de cancer, acum stii despre ce e vorba.

Evitantii au tendinta de a fi nesatisfacuti in relatii si solutia pentru ei este sa renunte la relatie.

Cand relatiile lor sunt nefericite, evitantii apeleaza rar la abuzul fizic, cel mai sigur vor folosi tehnica tacerii sau insulte pasiv-agresive.

Doar atunci cand sunt incoltiti de un atac al partenerului lor, suprimarea emotiilor poate ceda, fapt ce se va solda cu explozie de violenta.

Sfatul este sa nu-i incoltiti, pentru ca pot deveni extrem de violenti fizic, tot atat cat sunt verbal.

Pentru cei care va regasiti in acest tip de atasament, va recomand sa va cumparati urgent cartea ,, Evitant” de Jeb Kinnison de la Curtea Veche. O gasiti in Carturesti sau mai bine o comandati, pentru ca e in editie limitata.

Aplicati autoterapia pentru ca este intr-adevar o situatie foarte complicata, care va tine departe de oameni si va innegreste sufletul.

Aveti incredere ca veti reusi sa dati frau liber sentimentelor si sa aveti relatii armonioase si pline de iubire si respect.

Cei cu stil de atasament evitant reprezinta cazuri grele!

Acesti oameni sunt convinsi ca dragostea este o notiune fara sens menita sa fie o capcana ce-i atrage pe cei slabi de inger intr-o relatie de dependenta, pe care ei o urasc.

Ei transforma sfarsitul relatiei intr-un mod rational, dand intotdeauna vina pe partenerul, care nu era potrivit. Considera ca sunt fie ghinionisti, fie sunt prea importanti si partenerul nu se poate ridica la inaltimea lor.

Oamenii cu atasament evitant se indragostesc foarte greu, iar atunci cand se intampla fac tot posibilul sa se indoiasca de ceea ce simt, gandind ca asa ceva e posibil doar in filme.

La nivel subconstient, ei cauta atasament, desi, constient, isi spun ca vor doar sex sau un partener convenabil pentru ei; atitudinea lor constienta este aceea ca nevoile lor practice si imediate pot fi satisacute doar de un partener supus.

Lipsa afectiunii reale si a sentimentelor va deveni repede evidenta din cauza absentei raspunsurilor la solicitari, iar daca o asemenea atitudine este pedepsita de catre partener, acestia din urma se aleg cu dispret pasiv-agresiv, cu abuzuri verbale sau chiar fizice.

Ei vor doar sa-si satisfaca propriile nevoi, dar ale tale nu conteaza pentru ei.

Interesant e, ca s-a descoperit faptul ca ei sunt adesea afectati la nivel somatic de despartiri sau pierderea cuiva drag, doar ca aceste sentimente sunt reprimate la nivel constient.

Intrebare de 100 puncte:

Isi iubeste un evitant partenerul?

Raspunsul ar putea fi:

Da, dar el nu stie asta!

Oamenii cu acest tip de atasament cauta perseverenti relatii, isi doresc sa fie cu cineva, dar nu-si pot controla dorinta de a evada din relatii, atunci cand partenerii se apropie prea mult de ei, a fi cunoscuti cu adevarat, le creste major gradul de anxietate.

Motivul este, ca ei nu au trait niciodata un sentiment de siguranta specific unui moment de intimitate sincer cu un partener, iubirea e un scop teoretic si o nevoie, dar anxietatea ii impiedica sa o experimenteze intr-un mod autentic.

Apropierea de partener, la nivel subconstient , inseamna pentru ei, ca acel cineva il va rani sau il va abandona. Prin urmare ei vor actiona in asa fel incat sa abandoneze primii partenerul.

Strategia unui astfel de atasament inhiba orice forma romantica si altruista de dragoste si favorizeaza tot felul de jocuri interrelationale, care n-au nici o legatura cu afectiunea sincera.

Un alt element interesant este ca initial ei par a fi foarte pasionali, dar odata cu trecerea timpului, gradul de pasiune scade treptat. Ei au scoruri foarte joase la scalele de evaluare a formelor de iubire pasionala si prieteneasca.

Evitantii isi reprima orice emotie legata de iubire, nu o lasa sa se manifeste si se distanteaza de oricine se apropie prea mult de el, subestimeaza importanta oamenilor cu care are o relatie de atasament.

O persoana cu stil de atasament securizant are incredere in ea insasi, este empatica si intuieste sentimentele celorlalti. A fost crescuta de oameni care i-au raspuns la cereri, nefiindu-i frica sa se bazeze pe altii pentru sustinere si ingrijire. Acest gen de persoana are incredere sa fie autentica si isi dezvaluie sentimentele fara sa-i fie teama ca va fi respinsa, iar atunci cand e respinsa, e constienta de propria valoare si nu se lasa influentata de parerea celuilalt. E echivalent cu a-ti respecta limitele si a nu ceda in fata frimiturilor primite de la un partener nedispus sa te aprecieze la justa ta valoare.

Persoana cu tipar securizant are incredere in capacitatea ei, face fata lumii emotionale si ii poate ajuta pe altii cu puterea si empatia sa.

Aceasta persoana comunica onest, empatizeaza profund si cel mai important, iubeste neconditionat.

Toata aceasta poveste tine si de genetica, unii oameni se nasc cu o capacitate de a rezista si isi pot gasi ingrijitori foarte buni, chiar si intr-o copilarie nu tocmai ideala.

Cel mai important este ca, indiferent de ce tip de atasament ai, poti deveni un om cu atasament securizant in urma introspectiei, studiului sau al unui partener important.

Pe intelesul tuturor, cei cu atasament securizant sunt acei oameni cu abilitati de inteligenta emotionala, unde predomina abilitatea de a-i intelege pe ceilalti.

E mare lucru sa te poti pune in papucii celuilalt si sa constientizezi ca oamenii nu-ti vor raul, ei se comporta nepotrivit pentru ca sunt indurerati, nevindecati si au nevoie de intelegere, ajutor si iubire.

Si adultii cu stil de atasament securizant au avut experiente dureroase, dar ei le-au inteles, le-au acceptat, vorbesc despre ele fara sa simta anxietate, sunt capabili sa ierte si sa inteleaga trecutul.

Indiferent cum s-au comportat parintii, e nevoie sa admiti ca asa au fost situatiile la acel moment, nu au putut fi schimbate si nimic nu e intamplator. Daca te straduiesti sa gasesti o logica o vei gasi si vei constientiza ca tot raul a fost spre bine.

Persoanele cu atasament sigur spun intotdeauna ce vor in relatie si ce pot oferi.

Un om sigur pe el te vrea integrat in viata lui, el doreste ca prietenii si familia lui sa fie si prietenii si familia ta. Un asemenea gen de partener nu vine sa-ti puna pe tava limite si granite si nici nu va avea un comportament ranchiunos asupra ta.

Un asfel de om chiar daca devine furios, se calmeaza foarte usor ulterior, nu ramane suparat pe tine si-ti va comunica parerea lui sincera. Intr-un cuvant nu strange resentimente fata de tine.

Sunt oameni flexibili, comunicativi, dispusi sa rezolve conflictele. Oamenii de genul acesta nu-i manipuleaza pe ceilalti, iarta repede.

Persoane cu atasament sigur considera sexul si intimitatea un tot unitar, sexul fara emotie nu le aduce fericire.

Cel mai important este ca se poarta regeste cu partenerii lor, se comporta cu tine cu iubire si respect.

Au incredere in puterea lor de a-si imbunatati relatiile , au o parere buna despre ei si despre cei din jur.

Isi asuma responsabilitatea pentru starea de bine a partenerului si se asteapta la randul lor sa fie iubiti si respectati.

Nu uitati: Iubirea vindeca! Iubirea alaturi de blandete schimba viata cu totul!

In cultura noastra, exista inradacinata povestea, conform careia, fiecare isi gaseste partenerul unic, perfect pentru el, indragostindu-se reciproc la nebunie si traind fericiti pana la adanci batraneti.

Va dau o veste trista: realitatea spune exact altceva, in cele mai multe cazuri.

Or fi si cazuri fericite si mai usoare, insa povestile reale despre iubire si despre parteneriat pe termen lung sunt arareori simple.

In relatii exista vorba ca devenim dependenti de celalalt. E o analogie cu dependenta de parinte atunci cand esti copil. Important e sa te simti bine cu tine si sa te poti descurca si fara partener, ca sa poti fi considerat un partener sanatos.

Partenerul potrivit raspunde la semnalele tale, iar tu la randul tau, trimiti semnale doar atunci cand ai nevoie cu adevarat de ajutor.

Majoritatea problemelor din relatii sunt legate de semnale inadecvate si de raspunsuri nepotrivite.

Noi, oamenii avem tipare de atasament care fie ne apropie, fie ne distanteaza de partener.

Cea mai simpla situatie este aceea in care un partener anxios trimite un mesaj catre celalalt: ,, Esti acolo?” si primeste fie raspunsul: ,, Sunt aici pentru tine!”, fie niciun raspuns sau unul negativ, ceea ce-i amplifica anxietatea.

Anxietatea unui partener este declansata de probleme externe sau de lipsa unei confirmari. Daca celalalt partener raspunde incurajator, pozitiv, stimulii care produc anxietate sunt gestionati corespunzator si viata merge inainte.

In cazul in care partenerul anxios cere ajutor sau sustinere si nu primeste raspuns sau primeste unul negativ, anxietatea creste.

De exemplu, partenerul anxios incearca sa-l imbratiseze pe celalalt, dar partenerul distant se ridica si pleaca.

Este evident ca se amplifica sentimentul de anxietate si persoana anxioasa devine din ce in ce mai insistenta in solicitarea confirmarilor de iubire.

Aceasta desincronizare constanta duce la despartire sau o relatie nefericita.

Fiecare om are nevoie sa se analizeze si sa identifice carui tipar de atasament apartine si sa discute deschis cu partenerul inspre gasirea de solutii ca relatia sa functioneze pe termen lung.

Spun asta pentru ca solutia nu este sa schimbi partenerii la nesfarsit.

Daca aveti sentimente de iubire reciproce, insa va dati seama, ca aveti dificultati in ce priveste modul de a va conecta, nu renuntati. Puteti construi o relatie frumoasa prin munca si sustinere reciproca, pana intr-un punct, cand totul va deveni automatism si va fi foarte usor sa convietuiti.

Partenerii din cuplurile cu casnicii fericite se respecta si isi acorda atentie cand formuleaza solicitari, oferind raspuns cand ele sunt exprimate.

Persoana cu comportament evitant are nevoie sa lucreze la a incepe sa dea raspunsuri pozitive persoanei cu tipar de atasament anxios, iar persoana cu atasament anxios are nevoie sa-si retina tendinta de a cere atentie si sustinere atunci cand partenerul este ocupat sau nervos.

Ambii parteneri trebuie sa dovedeasca empatie fata de trairile partenerului si sa-si regleze raspunsurile in functie de nevoile proprii, dar si cele ale partenerului.

Cam jumatate din populatie are un stil de atasament securizant, dar si ei se cupleaza cu cei cu atasamente la care e de lucru. Prin urmare relatia devine o munca si un efort initial, pentru ca o casnicie sa dureze si cei doi sa traiasca in armonie.

Important!

Beneficiile pentru sanatatea cuplurilor care au o casnicie fericita vin din faptul ca partenerii au un nivel scazut de stres si griji, pentru ca intre ei exista incredere si respect.

O relatie nefericita cu un partener care se comporta ca un adversar si care iti submineaza toate incercarile de apropiere este mai rea decat lipsa unei relatii.

Stilul de atasament reflecta relatia pe care am avut-o cu parintii nostri in anii copilariei.

Vrem sau nu sa recunoastem, acesta are impact direct asupra modului in care ne manifestam in relatiile romantice.

Nu intamplator ne asociem cu persoane care ne reflecta familiaritatea.

Aceste stiluri de atasament ne influenteaza in toate relatiile, nu doar in cele romantice.

Stilurile de atasament sunt 4 la numar:

1. Evitant;
2. Anxios;
3. Ambivalent;
4. Sigur.

Eu ma identific cu doua dintre ele, cel sigur si cel anxios, dar din fericire predomina atasamentul sigur.

In cadrul atasamentului sigur se incadreaza oamenii autonomi, care nu se feresc sa-si dezvaluie emotiile, care admit ce simt si au incredere in ei.

In schimb, atasamentul anxios dezechilibreaza foarte mult balanta.

Aici se manifesta, prefer sa vorbesc la trecut, o dorinta acerba de a primi confirmarea faptului ca sunt importanta pentru celalalt, ca sunt iubita si sustinuta.

Se adauga frica de a fi parasita, lucru pe care il si atrag cu puterea gandului.

Atasamentul anxios isi are radacina din rana de abandon si rana respingerii, ambele avand teren fertil in copilaria mea, mai ales ca m-am nascut cu rana de respingere. Cele doua rani sunt strans legate, nu exista una fara cealalata.

Mama lipsea foarte mult de acasa, mi-aduc aminte ca stateam foarte mult singura si eram atat de dornica sa stau in prezenta ei, sa ma cuibaresc in bratele ei. Ma iubea foarte mult, simteam asta, dar nu primeam suficienta hrana sufleteasca, aveam nevoie de manifestarea iubirii.

Mai tarziu, am invatat sa cer, pe principiul: ,,Copilul care nu plange, nu i se da de mancare!”

Cu mama mergea, ea ma iubea cand ceream, de fapt eu o luam in brate si o imbratisam. In schimb in relatiile romantice nu se intampla asta. Ma conectam cu persoane indisponibile emotional, cu atasament evitant.

Atasamentul evitant se manifesta la persoanele cu o copilarie in care, nu au fost incurajati sa vorbesca despre ce simt, mama lor a lipsit mult , ei nu au primit hrana si protectia sufleteasca necesara la acel moment. Principalele emotii manifestate de ei, teama si furia, sunt cele pe care le au de rezolvat. Sunt acei oameni care fug de relatii si iubire.

Acesti oameni sunt atrasi de parteneri incorecti, care nu-i trateaza cu respect si care se folosesc de ei.

Sunt atrasi de parteneri care nu le satisfac nevoile si sprijinul, ei simt ca nu trebuie sa fie iubiti.

Ei fug imediat cand gasesc un partener ce-si manifesta iubirea fata de ei.

Ridica ziduri intre ei si celalalt pe principiul ca nu au nevoie de el.

Ei neaga importanta conexiunii cu partenerul, transmit mesaje ambivalente si nu vorbesc nicidata despre ce simt cu adevarat.

In momentele cu impact puternic emotional, atunci cand au sentimente de iubire activate reactioneaza contrar emotiilor, desi isi doresc acea conexiune, ei fug, se retrag.

In felul acesta, ei considera ca-si pastreaza stima de sine si ca se mentin ei ca fiind cei mai importanti. Au o perspectiva pozitiva asupra propriei persoane si negativa asupra celorlalti. E un fel de protectie in calea fricii de a fi respinsi si de a se lasa vulnerabili. Ei nu sunt obisnuiti sa fie iubiti si nici sa iubeasca.

Atat cei cu atasament evitant, cat si cei cu atasament anxios au solutii.

Ambele tipologii au ca solutie comunicarea. Ce-mi doresc, ce-ti doresti si cum ne putem face fericiti unul pe altul.

Cel anxios are nevoie de afectiune, cel evitant are nevoie sa comunice limitele lui, sa nu se simta invadat. Treptat, si cel care se simte invadat de iubire se va obisnui sa primeasca iubire, respect, apreciere. Afectiunea e o hrana emotionala, pe care orice om o va aprecia, nu exista suflet care sa nu-si doreasca iubirea.

Acum, ramane sa invete sa primeasca iubirea.