Am preluat niște tipare greșite de la mama legate de sexualitate : ceva murdar, îngrozitor chiar, cel mai mare rau pe care ti-l poate face un bărbat. Dacă tot era ceva atât de nașpa, nici ca m-a interesat subiectul vreodată . La 20 ani , mi se părea ca prea am rămas eu cea mai deosebită, asa ca hai sa trec și eu în rândul lumii.

O experienta deplorabilă, într-adevăr. Avea dreptate mama. 🙂

La 23 ani deja locuiam cu cel care avea sa-mi devina soț, nu de alta dar aveam nevoie de un partener cu care sa împart chiria.

Dacă la începutul relației se întâmplă câte ceva, la cererea mea, în timp a dispărut de tot. Nu mi-era mie prea clar ce e și ce nu e normal. Eram totuși conștientă ca sunt intr-un film prost de tot și pe la 33 ani m-am saturat sa tot aștept rolul principal în viata mea, așa că am divorțat. Am plecat atât de ușor și de senin, încât pentru mine divorțul era motiv de băut șampanie.

Cred ca am salvat toate traumele strabunelor mele, care au răbdat în tot felul de căsnicii dubioase și nesatisfăcătoare.

Habar n-am sa povestesc despre ce înseamnă o relație împlinită cu dragoste, sex, protecție, siguranță și respect, dar ore în șir pot sa vorbesc despre ce nu e ok intr-o relație.

O relație între un bărbat și o femeie fără sex, clar nu e relație. O putem numi prietenie, relație sora-frate….orice altceva.

Cu toții suntem ființe sexuale, iar dacă ești într-o relație fără sex, clar nu ești în relația potrivită.

O căsnicie fără sex este o relație nesănătoasă. Lipsa sexului pe termen lung provoacă dezechilibre hormonale majore, care te pot îmbolnăvi, nu mai spun de starea psihologica, puternic afectată.

După asa-zisa mea căsnicie, deși eu o consider orice altceva: parteneriat, relatie de amiciție….am descoperit sexualitatea, apoi trăirea, apoi ceva mult mai înălțător, dar, foarte greu de atins: iubirea transcedentala.

Atunci când trăiești o asemenea înălțare, nimic nu se mai compara cu sentimentul de veșnicie, de fericire, de contopire, de reîntâlnire, de paradis.

Iubirea divină există și este atât de rară si greu de găsit!

Unicul meu sfat! Atunci când simțiți ceva unic și înfiorător de pătrunzător la nivelul întregii ființe, nu va speriați și cel mai important, nu fugiți!

Căsnicia în secolul XXI nu mai e o întreprindere economică: muncim cot la cot, facem copii și ne apărăm de sărăcie.

În secolul XXI relația femeie-bărbat are nevoie de empatie, de conexiunea celor două lumi interioare.

Știu ca avem nevoie de relații ca să evoluăm. Habar n-am cum s-a întâmplat, dar Universul meu interior a devenit atât de bogat și select, încât eu însămi îmi sunt acum suficienta.

Calitatea principiala și bogăția sufletească a celui din fata, are nevoie sa pătrundă adânc în inima mea, pentru ca eu sa-i simt puterea și utilitatea în procesul de dezvoltare.

Copilăria ne lasă ahtiați după protecție și apropiere, alții rămân cu o nevoie uriașă de spațiu și libertate. Femeia are nevoie sa-si exprime forța, iar bărbatul vulnerabilitatea.

Abia când vom deveni cunoscători și dornici de vindecare și evoluție, cred ca putem avea relații realmente fericite și implinitoare.

Până atunci ne vom mulțumi cu relații second-hand sau mai bine, singuri.

În singurătate te dezvolți nesperat de mult și ai mult mai multă satisfacție și liniște comparativ cu o relație, în care te minți ca ești bine.