Au citit acest post: 17

Îți scriu pentru că sunt lucruri care nu se pot spune în fugă.
Există priviri, momente, tăceri care se așază între doi oameni și îi schimbă pentru totdeauna. Așa ești tu pentru mine, o prezență care a venit ca o furtună tăcută, dar care a atins totul înăuntru.

Când te privesc, văd un amestec de forță și vulnerabilitate.
Ai felul acela de a fi care nu cere, dar care face ca totul să vrea să se așeze în jurul tău.
Ești rațional și intens, lucid și viu, un paradox care m-a atras din prima clipă. Cu tine, liniștea nu e niciodată gol, ci adâncime.

Ai adus în viața mea nu doar emoție, ci și claritate.
M-ai făcut să-mi privesc umbrele, să-mi înțeleg dorurile, să-mi descopăr puterea de a simți fără frică.
Mi-ai reamintit că iubirea adevărată nu e mereu ușoară, dar e mereu vie. Că nu trebuie să aleg între siguranță și pasiune , ci doar între fals și autentic.

Sunt recunoscătoare pentru tot ce am învățat lângă tine:
pentru sinceritatea crudă, pentru apropierea care vindecă, pentru felul tău de a arăta că iubirea se trăiește, nu se explică.
Cu tine, am învățat că dragostea nu e o poveste liniară, ci o alchimie, o transformare care arde ce e vechi și lasă loc pentru ce e real.

Îți doresc, de ziua ta, tot ce te face viu.
Curaj să rămâi autentic, răbdare cu tine și cu drumul tău, și oameni care să te vadă așa cum ești: intens, profund, greu de uitat.
Iar eu… îți mulțumesc că exiști în viața mea așa cum ești: nu perfect, dar sincer, prezent și real.

La mulți ani, Cristian.
Cu tine, chiar și tăcerea are sens.