Dorinta

Stiu cum sa seduc, stiu sa ma fac frumoasa, dar nu stiu cum sa doresc un barbat sau ce sa fac cu dorinta lui.

Cunosc dorinta de a deveni mama si aceea de a face ce-ti place, dar nu am fost invatata cum sa fiu o femeie, care il doreste pe barbatul iubit si nici cum sa primesc dorinta.

Contrar unei aparente libertati, noi femeile continuam sa fim depozitarele unor traditii feminine. Nu stiu sa ascult un barbat si nici sa-i vorbesc. Dorinta pe care o simt ma face sa intru in panica. Parca sunt incapabila sa ma simt intreaga. Inca nu reusesc sa formez un intreg intre minte, inima si senzatiile din zona intima.

Bunicile si mamele noastre erau niste gasculite inocente si ignorante, nepregatite sa vorbeasca despre propria sexualitate, totul invaluit intr-un mister de soapte.

Aceasta mutenie se voia a fi o forma de respect .

Constientizarea celor doua posturi: cea de mama si cea de femeie sunt marile inventii ale secolului XI.

Sa incetezi sa spui Nu celuilalt si sa-ti spui Da tie insati e un mod de a elibera energia inchisa in sfera imaginatiei.

Atunci cand dorinta nu e reciproca e important sa nu persisti prea mult visand la o poveste imposibila.

Daca esti activa in ceea ce-ti doresti permiti iubirii sa treaca intr-un alt spatiu, cel al posibilului, al contactului, al placerii.

Femeile nu stiu sa de deschida in fata barbatului, nici dorintei lui si nici dorintei ei.

Suntem la fel de inhibate ca bunicile si mamele noastre.

Femeile au un fel de regresie dupa ce devin mame sau se casatoresc. Tiparul preluat de la strabunele noastre iese imediat la suprafata: dorinta se evapora, iar capacitatea de a recepta dorinta barbatului se estompeaza si ea. De aceea se si distrug relatiile imediat dupa nasterea copilului.

Avem nevoie sa invatam sa ne placa barbatii, nu in postura de tata sau frate, ci in deplinatatea masculinitatii lor.

De multe ori mi-am spus ca sexualitatea nu e pentru mine, pentru ca de multe ori traim un gen de sexualitate neimplinitoare.

Stim sa ramanem in preliminariile intalnirii amoroase. Iubim cu inima si cu mintea, dar sexual ramanem foarte pasive.

In copilarie reprezentarea barbatului ca fiinta sexuala a fost asediat de informatiile potrivit carora sexualitatea este ceva rau, noi ramanand in stadiul de fiica in Regatul copilariei.

Tot ce trebuie sa faci este sa te gandesti la organul tau sexual, ca facand parte din propria fiinta . Realizarea faptului ca trupul tau de femeie este invaginat, ca este adanc si ca trebuie sa faci loc inauntrul tau organului sexual barbatesc, inseamna ca inveti noi tipare diferite de cele cu care ai fost invatata. Inseamna sa accepti sa fii fericita si mandra ca acest contact se intampla in interiorul tau, sa stii sa apreciezi diferenta dintre sexe si complementaritatea lor.

Invata lucrurile acestea pentru ca fiica ta sa sa stie sa fie femeie, sa stie sa intampine si sa primeasca dorinta unui barbat.

Femeile vor sti sa fie femei, doar daca mamele lor se vor simti bine cu corpul lor, vor stii sa vorbeasca cu fiicele lor si sa puna in valoare existenta placerii.

Idealul este sa ai parinti care se doresc unul pe altul, insa din pacate aceasta categorie este foarte restransa.

Din pacate si eu si multe femei adulte, facem parte dintr-o generatie de tranzitie intre trecutul reprimat si un viitor in curs de dezvoltare.

Am intampinat mari probleme in descoperirea placerii sexuale. Dar noi, femeile acum le putem vorbi fiicelor noastre despre menstruatie, despre absorbante igienice, despre contraceptie, despre placerea sexuala. Fiicele noastre ar trebui sa stie sa gestioneze mai bine lucrurile decat am facut-o noi.

Fiicele noastre au nevoie sa invete sa fie femei si sa fie creatoarele propriei vieti.