Deschiderea fata de femeie

Dupa cum stim barbatul are tendinta de a vedea femeia ca fiind un obiect al placerii, nicidecum ca o fiinta, ca o femeie in totalitatea sa.

Odata ce barbatul nu mai incearca sa devina James Bond, este suficient sa intre in dansul iubirii condus de ritmul femeii.

Barbatul propune melodia, iar femeia este cea care da ritmul.

Din ritm si melodie rezulta o armonie a trupurilor si a inimilor.

Acest lucru presupune ca barbatul sa stie sa asculte femeia, dorintele si necesitatile ei cele mai profunde. Presupune ca barbatul sa fie prezent si sa fuzioneze emotional si spiritual cu femeia, e necesar sa-si puna in functiune forta inimii si nu forta tehnica, sa lase intuitia sa functioneze fara a fugi in mental.

Aceasta stare de spirit o intalnim atunci cand incercam sa culcam un bebelus, daca vrem sa adoarma repede, in general nu va fi cum vrem noi, cu cat ne dorim mai mult sa doarma cu atat va fi mai nervos, pentru ca el percepe starea nostra de spirit. Totul se petrece ca si cum copilul ne-ar cere sa fim total cu el, dedicandu-i timpul nostru. In acel moment copilul va adormi.

La fel este si in iubire. Atunci cand renunti la mental, la obiective si termene precise si lasi lucrurile sa curga natural si firesc, te relaxezi si reusesti miraculos sa te unifici cu femeia. Este cel mai frumos cadou pe care i-l oferi, cu conditia sa nu-i ceri nimic in schimb.

Este atat o deschidere in fata femeii, dar si a vietii, vei trai miraculos toata aceasta deschidere. Pentru barbat nu este in mod real posibila aceasta deschidere decat daca are o relatie de incredere cu sine insusi. De la o inima impietrita la o transformare atat de profunda este o cale de constientizare la care trebuie lucrat.

Este asemeni unei case. A fi primitor inseamna sa deschizi portile prietenilor. Dar, daca te baricadezi si nu lasi pe nimeni sa intre, atunci nici viata nu intra.

Pe de alta parte daca lasi tot timpul poarta deschisa intra oricine si nu te mai simti ca acasa.

Primirea este asadar si alegere, puterea de a spune nu, de a nu fi un obiect al altuia, ci de a fi constienti ca suntem un subiect.