Au citit acest post: 143

O sa incep prin a povesti cum mi-am dat seama ca am eu o problema.

Anul acesta l-am dedicat schimbarii si maturizarii emotionale. Cel mai important lucru, atunci cand ajungi sa te dezvolti emotional este capacitatea de instrospectie si capacitatea de a recunoaste ca nu esti perfect, dorinta de a te imbunatati ca om, fara a-i gasi pe ceilalti vinovati.

Atunci cand in viata ta se intampla lucruri cu care nu rezonezi, este clar ca undeva intre subconstient si constient se produce un conflict.

Comportamentul tau te conduce in directii, in care te simti ranit, dezamagit, constientizezi si iti asumi.

Urmatorul lucru important este sa-i asculti pe cei din jur. Cand altii iti spun lucruri care te dor, inseamna ca acolo e problema ta, altfel nu te-ar durea.

Cand eu am o problema cu respingerea si cineva vine si-ti spune: ,,Pe tine n-o sa te ia nimeni!”, asa cum mi se spunea mie in copilarie de catre mama, daca te deranjeaza, acolo e un buton pe care trebuie lucrat.

Lucrezi cu acel buton in toate felurile posibile, pana nu se mai activeaza. Cel mai usor sa scapi de frica de un anumit lucru este sa iti faci curaj si sa treci prin acel lucru. Pentru mine frica de singuratate era majora si principala. Dupa ce am stat mult timp singura si am dezvoltat tot felul de actiuni care-mi fac placere, iubesc sa fiu singura. Simt placere si ma motiveaza sa fac lucruri singura sau cu prietenele. Nici macar nu ma intereseaza daca o sa am sau nu un partener, pentru ca nu-mi mai doresc. Am suficiente bucurii in viata mea si o iubesc asa cum e acum….e mai buna decat a fost vreodata, in toata existenta mea.

Felul in care ma simteam este de asemenea un detector. Ma simteam foarte obosita si imi venea sa plang fara motiv. Un fundal trist am avut mereu, dar de data asta s-a accentuat. Motivul pentru care s-a accentuat este ca am scos la suprafata multa durere, multe traume, care m-au eliberat, dar odata cu eliberarea, intensitatea emotiilor m-a coplesit. M-am simtit atat de coplesita incat m-am ridicat si m-am dus sa ma caut la un specialist.

Mi-am facut test de personalitate ca sa ma cunosc mai bine, am studiat iar si iar si mi-am facut un nou plan de dezvoltare si perfectionare.

Daca pana acum am adus la suprafata tot ce trebuia eliminat, acum urmeaza reconstructia de la esenta pe o noua fundatie.

Pentru mine a durat cam 8-9 luni procesul de intropectie, de epurare a intregii fiinte, m-a ajutat scrisul foarte mult. Prin scris iei contact cu emotiile tale intr-un mod foarte intim, scrisul este pentru mine modalitatea optima de vindecare.

Ascultati cu atentie ce va doare cand cineva va spune ceva, acolo e de rezolvat.

Oamenii nu vin intamplator in viata noastra, vin sa ne arate ce avem de rezolvat la noi, recunoasteti emotiile negative si dati-le voie sa plece, iar in locul lor puneti comportamente pozitive.

Nu uitati de testul de personalitate 🙂