Citind si navigand prin unghere după definitia cererii in casatorie, aflu ca ori el, ori ea il cere pe celalalt in casatorie si de atunci incepe logodna.
Prima mea casatorie a fost asa pe fuga si cu cearta: ” După 5 ani nu te gândești si tu la casatorie?.”..eu de colo cu ideile mele proaste 🙂 El n-avea nici un gand, dar decât sa ma piarda s-a sacrificat. Apoi, de-abia am evadat din relație, nu stiam pe care usa s-o mai apuc.
N-am fost ceruta la modul clasic cu inel, intr-un loc dragut.
Privind din afară mi se pare foarte interesant si emotionant momentul, chiar memorabil, de povestit nepotilor.
Acum, ca stiu ce urmează si după acel moment, pare ca se anulează tot entuziasmul, stiind totuși o gramada de povesti cu happy-end.
Viața mi-a aratat pana acum ca, bărbații, care au mai fost casatoriti nu mai au nici un gand de insuratoare…care înseamnă până la urma o asumare a relației.
Eu cred ca-n vise si-n dragoste nimic nu e imposibil.
Povestea ideala este aceea dintre doi oameni care se indragostesc pas cu pas, putin infricosati, ca doi copii care se aventureaza intr-o încăpere întunecată. Din primul moment în care se vad unul pe celalalt, mânați de curiozitate trec de la un stadiu la altul al plăcerii crescânde și al stanjenelii; fiecare poate citi în ochii celuilalt expresia necazurilor pe care le are el. De îndată ce bărbatul știe ce e în inima lui, e sigur de ce se află în inima femeii.
Orice dragoste poate ajunge la faza supremă în care nu mai exista un eu propriu. Este o minune atât de mare încât nu mai contează dacă e prima sau a doua căsătorie, dacă suntem tineri sau maturi.
Atunci când se întâmplă are loc singura casatorie adevărată!
Lasă un răspuns
Trebuie să fii autentificat pentru a publica un comentariu.