Categorie: Relatii (Page 16 of 30)

As incepe prin a aduce in discutie problemele persoanelor cu comportament de atasare evitant. Acest gen de persoane sunt cele care creeaza cele mai multe despartiri, sunt cei care renunta cel mai rapid la relatii, nu au rabdare sa consolideze, nu stiu sa se implice emotional, nu stiu sa fuzioneze sanatos cu partenerul, sunt egoisti si le pasa doar de ei si de nevoile lor.

Genul acesta de persoane se folosesc de parteneri doar pentru nevoile legate de sex si companie. Practica in mod constant acea relatie de consum, neavand nici un gand sa se implice emotional sau sa-si asume un angajament de lunga durata, ci doar in termenii lor. Daca termenii lor sunt incalcati, adica cer iubire partenerii, nu au nici un gand sa comunice sau sa solutioneze problema, ci renunta instant la relatie.

Le este foarte usor sa se retraga pentru ca sufletul lor e blocat si daca genereaza sentimente de iubire le neaga, le reprima si gandesc totul in termeni rationali, intr-o poveste in care ei sunt perfecti, iar ceilalti sub dimensiunea importantei lor cu toata vina aferenta, ca si cum evitantii nici macar nu ar fi facut parte din acea relatie.

Pun totul pe seama faptului ca partenerii, de fapt, sunt nepotriviti si trec la urmatoarea victima.

Acesta este curentul actual general in relatii.

In general barbatii au acest tip de atasament evitant, parasesc femeile, care teoretic isi doresc familie, copii.

In schimb si ele , daca ar vedea inelul, s-ar retrage rapid, considerand ca persoana nu corespunde standardului ideal. Toata lumea are un ideal dupa care alearga si nimeni nu e dispus sa faca concesii.

Barbatii evitanti, par a fi, adesea, masculi alpha, caci ii intereseaza foarte putin ceea ce simt ceilalti, iar cineva care nu-i cunoaste bine ii poate considera increzatori in sine si autoritari. Femeile care-i intalnesc si sunt cucerite, ele vad in el un barbat dominant, care nu se straduie prea mult sa fie sensibil si le stimuleaza interesul sexual si stilul de atasament anxios.

Daca se tin de un asemenea barbat, pot avea ghinionul sa-l prinda dupa un an sau doi ca el nu este loial si ca nu le va proteja, ci dimpotriva, poate incepe sa se comporte pasiv-agresiv sau chiar sa le abuzeze fizic cand simte ca este coplesit de cererile lor de iubire pe care nu le poate oferi.

Aceastia au o legatura speciala cu sexul, pun mult pret de sexualitate, care oricum serveste pentru satisfacerea propriului ego, are un interes sexual intens si fara ca sexul sa reprezinte o placere pentru ei.

Multi dintre evitanti intretin relatii sexuale cu sute de parteneri si cei mai multi dintre ei isi inseala partenerii fara nici un stres.

Tehnica lor sexuala e una de succes in urma atator experiente avute, comparativ cu partenerii cu atasament sigur, care au avut cateva, dar stabile si profunde.

Nu este de mirare ca un evitant sa refuze sa ofere afectiune si sex partenerei, in timp ce el cauta parteneri de sex si are vieti secrete in afara casniciei.

Daca sunt singuri n-au nici un stres sa faca sex cu oricine le iese in cale, fara a avea o legatura serioasa.

Acesti oameni sunt asa-zisii parteneri cu beneficii, care au sufletul tare ca piatra si ii intereseaza doar sexul fara obligatii si relatiile la ei inseamna maxim cateva luni.

Se plictisesc repede in relatii, daca nu se intampla acel du-te vino, cu care sunt obisnuiti conform traumelor copilariei, nu mai gasesc atractiva relatia.

Si cel mai important aspect este ca nu au ajuns la maturitate emotionala, ei neocupandu-se sa-si rezolve durerile sufletesti si sa se cunoasca pe ei insisi, se comporta fix ca niste copii carora alt copil le-a luat jucaria.

Daca le-ar trece repede si s-ar juca din nou cu celalalt copil ar fi ceva, insa ei aduna resentimente, sunt ranchiunosi, pentru ca nu au capacitatea sa se uite in ograda lor, ei nu-si asuma nimic. Pentru ei nu exista scuze, nu exista iertare, blandete, iubire, respect.

Celalalt e intotdeauna de vina!

Dupa cum am povestit anterior, evitantii considera iubirea o capcana, pentru ei relatiile sunt doar modalitati de a-si satisface nevoile practice si sexuale , nicidecum niste parteneriate egale prin care oamenii isi ofera sprijin si afectiune unii altora.

Mai mult decat atat, ei sunt parinti neglijenti si nu sunt deloc potriviti pentru rolul de parinte, ei se poarta cu copiii ca si cand acestia i-ar deranja mereu.

Situatia nu e deloc roz nici in rolul de parteneri sau prieteni.

Pentru ca nu le-au fost asigurate ingrijirea si afectiunea de care aveau nevoie in copilarie, evitantii au invatat sa-si blocheze sentimentele de sustinere necesare pentru a-i ajuta pe ceilalti, iar rezultatul este ca ei sunt parteneri egoisti si insensibili.

Persoanele evitante au sentimente negative fata de partenerii de cuplu cu rezultate bune la job, pentru ca le influenteaza negativ stima lor de sine.

Inclinatiile narcisice, incapacitatea lor de a oferi sprijin emotional si fizic, inhiba si distorsioneaza manifestarile pozitive fata de partenerii lor de cuplu.

Pana si o persoana cu stil de atasament securizant va avea probleme in a-si pastra simtul sigurantei intr-o relatie cu un evitant.

Relatiile dintre evitanti si alte persoane sunt nefericite.

Aceste relatii au sanse extrem de mari de a se destrama dupa perioade chiar extrem de scurte.

Singurul cuplu care poate dura mai mult este format intre un distant-evitant si un partener cu atasament anxios-preocupat( sunt oameni care se indoiesc de valoarea lor si se invinovatesc pentru faptul ca nu-i iubeste partenerul).

Cuplul format intre evitant si anxios-preocupat este un cuplu extrem de disfunctional, dar care rezista in timp.

Intre cei doi se creaza o dependenta captiva, plina de stres si de anxietate pentru ambii parteneri. Cel evitant este hranit emotional de faptul ca partenerul anxios-preocupat dovedeste ca e slab de inger si dependent emotional de el, ceea ce-l face sa se simta confortabil sa ofere raspuns doar atat cat partenerul este preocupat sa devina nesigur, dar suficient de legat de el.

Este singura relatie in care evitantul se instaleaza pe termen lung in relatie, in vreme ce preocupatul este extrem de nefericit, multumindu-se doar cu firimiturile aruncate de evitant, dar ramanand alaturi de el din frica de a nu ramane singur, are o mare teama ca nu va gasi alt partener. Cei cu atasament anxios-preocupat au fost crescuti de parinti critici, care le-a scazut foarte mult stima de sine si care nu s-au simtit iubiti de parinti sau unul din parinti).

Toti evitantii aleg sa renunte la o relatie mult mai usor si cu putine regrete. Ei au un sentiment de usurare ca au scapat de un partener revendicativ(un partener care cerea intimitate), doar pentru a initia alta legatura cu un partener nou supus, iar ciclul se reia.

Daca partenerii le accepta distantarea si le satisfac nevoile, s-ar putea ca relatia sa dureze mai mult.

Dar daca ceva merge prost in relatie, nu sunt genul de persoane loiale, care sa ramana sa infrunte dificultatile – in bogatie si in saracie, in boala si in sanatate- daca auzi de o persoana care divorteaza de partener care este bolnav de cancer, acum stii despre ce e vorba.

Evitantii au tendinta de a fi nesatisfacuti in relatii si solutia pentru ei este sa renunte la relatie.

Cand relatiile lor sunt nefericite, evitantii apeleaza rar la abuzul fizic, cel mai sigur vor folosi tehnica tacerii sau insulte pasiv-agresive.

Doar atunci cand sunt incoltiti de un atac al partenerului lor, suprimarea emotiilor poate ceda, fapt ce se va solda cu explozie de violenta.

Sfatul este sa nu-i incoltiti, pentru ca pot deveni extrem de violenti fizic, tot atat cat sunt verbal.

Pentru cei care va regasiti in acest tip de atasament, va recomand sa va cumparati urgent cartea ,, Evitant” de Jeb Kinnison de la Curtea Veche. O gasiti in Carturesti sau mai bine o comandati, pentru ca e in editie limitata.

Aplicati autoterapia pentru ca este intr-adevar o situatie foarte complicata, care va tine departe de oameni si va innegreste sufletul.

Aveti incredere ca veti reusi sa dati frau liber sentimentelor si sa aveti relatii armonioase si pline de iubire si respect.

Cei cu stil de atasament evitant reprezinta cazuri grele!

Acesti oameni sunt convinsi ca dragostea este o notiune fara sens menita sa fie o capcana ce-i atrage pe cei slabi de inger intr-o relatie de dependenta, pe care ei o urasc.

Ei transforma sfarsitul relatiei intr-un mod rational, dand intotdeauna vina pe partenerul, care nu era potrivit. Considera ca sunt fie ghinionisti, fie sunt prea importanti si partenerul nu se poate ridica la inaltimea lor.

Oamenii cu atasament evitant se indragostesc foarte greu, iar atunci cand se intampla fac tot posibilul sa se indoiasca de ceea ce simt, gandind ca asa ceva e posibil doar in filme.

La nivel subconstient, ei cauta atasament, desi, constient, isi spun ca vor doar sex sau un partener convenabil pentru ei; atitudinea lor constienta este aceea ca nevoile lor practice si imediate pot fi satisacute doar de un partener supus.

Lipsa afectiunii reale si a sentimentelor va deveni repede evidenta din cauza absentei raspunsurilor la solicitari, iar daca o asemenea atitudine este pedepsita de catre partener, acestia din urma se aleg cu dispret pasiv-agresiv, cu abuzuri verbale sau chiar fizice.

Ei vor doar sa-si satisfaca propriile nevoi, dar ale tale nu conteaza pentru ei.

Interesant e, ca s-a descoperit faptul ca ei sunt adesea afectati la nivel somatic de despartiri sau pierderea cuiva drag, doar ca aceste sentimente sunt reprimate la nivel constient.

Intrebare de 100 puncte:

Isi iubeste un evitant partenerul?

Raspunsul ar putea fi:

Da, dar el nu stie asta!

Oamenii cu acest tip de atasament cauta perseverenti relatii, isi doresc sa fie cu cineva, dar nu-si pot controla dorinta de a evada din relatii, atunci cand partenerii se apropie prea mult de ei, a fi cunoscuti cu adevarat, le creste major gradul de anxietate.

Motivul este, ca ei nu au trait niciodata un sentiment de siguranta specific unui moment de intimitate sincer cu un partener, iubirea e un scop teoretic si o nevoie, dar anxietatea ii impiedica sa o experimenteze intr-un mod autentic.

Apropierea de partener, la nivel subconstient , inseamna pentru ei, ca acel cineva il va rani sau il va abandona. Prin urmare ei vor actiona in asa fel incat sa abandoneze primii partenerul.

Strategia unui astfel de atasament inhiba orice forma romantica si altruista de dragoste si favorizeaza tot felul de jocuri interrelationale, care n-au nici o legatura cu afectiunea sincera.

Un alt element interesant este ca initial ei par a fi foarte pasionali, dar odata cu trecerea timpului, gradul de pasiune scade treptat. Ei au scoruri foarte joase la scalele de evaluare a formelor de iubire pasionala si prieteneasca.

Evitantii isi reprima orice emotie legata de iubire, nu o lasa sa se manifeste si se distanteaza de oricine se apropie prea mult de el, subestimeaza importanta oamenilor cu care are o relatie de atasament.

O persoana cu stil de atasament securizant are incredere in ea insasi, este empatica si intuieste sentimentele celorlalti. A fost crescuta de oameni care i-au raspuns la cereri, nefiindu-i frica sa se bazeze pe altii pentru sustinere si ingrijire. Acest gen de persoana are incredere sa fie autentica si isi dezvaluie sentimentele fara sa-i fie teama ca va fi respinsa, iar atunci cand e respinsa, e constienta de propria valoare si nu se lasa influentata de parerea celuilalt. E echivalent cu a-ti respecta limitele si a nu ceda in fata frimiturilor primite de la un partener nedispus sa te aprecieze la justa ta valoare.

Persoana cu tipar securizant are incredere in capacitatea ei, face fata lumii emotionale si ii poate ajuta pe altii cu puterea si empatia sa.

Aceasta persoana comunica onest, empatizeaza profund si cel mai important, iubeste neconditionat.

Toata aceasta poveste tine si de genetica, unii oameni se nasc cu o capacitate de a rezista si isi pot gasi ingrijitori foarte buni, chiar si intr-o copilarie nu tocmai ideala.

Cel mai important este ca, indiferent de ce tip de atasament ai, poti deveni un om cu atasament securizant in urma introspectiei, studiului sau al unui partener important.

Pe intelesul tuturor, cei cu atasament securizant sunt acei oameni cu abilitati de inteligenta emotionala, unde predomina abilitatea de a-i intelege pe ceilalti.

E mare lucru sa te poti pune in papucii celuilalt si sa constientizezi ca oamenii nu-ti vor raul, ei se comporta nepotrivit pentru ca sunt indurerati, nevindecati si au nevoie de intelegere, ajutor si iubire.

Si adultii cu stil de atasament securizant au avut experiente dureroase, dar ei le-au inteles, le-au acceptat, vorbesc despre ele fara sa simta anxietate, sunt capabili sa ierte si sa inteleaga trecutul.

Indiferent cum s-au comportat parintii, e nevoie sa admiti ca asa au fost situatiile la acel moment, nu au putut fi schimbate si nimic nu e intamplator. Daca te straduiesti sa gasesti o logica o vei gasi si vei constientiza ca tot raul a fost spre bine.

Persoanele cu atasament sigur spun intotdeauna ce vor in relatie si ce pot oferi.

Un om sigur pe el te vrea integrat in viata lui, el doreste ca prietenii si familia lui sa fie si prietenii si familia ta. Un asemenea gen de partener nu vine sa-ti puna pe tava limite si granite si nici nu va avea un comportament ranchiunos asupra ta.

Un asfel de om chiar daca devine furios, se calmeaza foarte usor ulterior, nu ramane suparat pe tine si-ti va comunica parerea lui sincera. Intr-un cuvant nu strange resentimente fata de tine.

Sunt oameni flexibili, comunicativi, dispusi sa rezolve conflictele. Oamenii de genul acesta nu-i manipuleaza pe ceilalti, iarta repede.

Persoane cu atasament sigur considera sexul si intimitatea un tot unitar, sexul fara emotie nu le aduce fericire.

Cel mai important este ca se poarta regeste cu partenerii lor, se comporta cu tine cu iubire si respect.

Au incredere in puterea lor de a-si imbunatati relatiile , au o parere buna despre ei si despre cei din jur.

Isi asuma responsabilitatea pentru starea de bine a partenerului si se asteapta la randul lor sa fie iubiti si respectati.

Nu uitati: Iubirea vindeca! Iubirea alaturi de blandete schimba viata cu totul!

In cultura noastra, exista inradacinata povestea, conform careia, fiecare isi gaseste partenerul unic, perfect pentru el, indragostindu-se reciproc la nebunie si traind fericiti pana la adanci batraneti.

Va dau o veste trista: realitatea spune exact altceva, in cele mai multe cazuri.

Or fi si cazuri fericite si mai usoare, insa povestile reale despre iubire si despre parteneriat pe termen lung sunt arareori simple.

In relatii exista vorba ca devenim dependenti de celalalt. E o analogie cu dependenta de parinte atunci cand esti copil. Important e sa te simti bine cu tine si sa te poti descurca si fara partener, ca sa poti fi considerat un partener sanatos.

Partenerul potrivit raspunde la semnalele tale, iar tu la randul tau, trimiti semnale doar atunci cand ai nevoie cu adevarat de ajutor.

Majoritatea problemelor din relatii sunt legate de semnale inadecvate si de raspunsuri nepotrivite.

Noi, oamenii avem tipare de atasament care fie ne apropie, fie ne distanteaza de partener.

Cea mai simpla situatie este aceea in care un partener anxios trimite un mesaj catre celalalt: ,, Esti acolo?” si primeste fie raspunsul: ,, Sunt aici pentru tine!”, fie niciun raspuns sau unul negativ, ceea ce-i amplifica anxietatea.

Anxietatea unui partener este declansata de probleme externe sau de lipsa unei confirmari. Daca celalalt partener raspunde incurajator, pozitiv, stimulii care produc anxietate sunt gestionati corespunzator si viata merge inainte.

In cazul in care partenerul anxios cere ajutor sau sustinere si nu primeste raspuns sau primeste unul negativ, anxietatea creste.

De exemplu, partenerul anxios incearca sa-l imbratiseze pe celalalt, dar partenerul distant se ridica si pleaca.

Este evident ca se amplifica sentimentul de anxietate si persoana anxioasa devine din ce in ce mai insistenta in solicitarea confirmarilor de iubire.

Aceasta desincronizare constanta duce la despartire sau o relatie nefericita.

Fiecare om are nevoie sa se analizeze si sa identifice carui tipar de atasament apartine si sa discute deschis cu partenerul inspre gasirea de solutii ca relatia sa functioneze pe termen lung.

Spun asta pentru ca solutia nu este sa schimbi partenerii la nesfarsit.

Daca aveti sentimente de iubire reciproce, insa va dati seama, ca aveti dificultati in ce priveste modul de a va conecta, nu renuntati. Puteti construi o relatie frumoasa prin munca si sustinere reciproca, pana intr-un punct, cand totul va deveni automatism si va fi foarte usor sa convietuiti.

Partenerii din cuplurile cu casnicii fericite se respecta si isi acorda atentie cand formuleaza solicitari, oferind raspuns cand ele sunt exprimate.

Persoana cu comportament evitant are nevoie sa lucreze la a incepe sa dea raspunsuri pozitive persoanei cu tipar de atasament anxios, iar persoana cu atasament anxios are nevoie sa-si retina tendinta de a cere atentie si sustinere atunci cand partenerul este ocupat sau nervos.

Ambii parteneri trebuie sa dovedeasca empatie fata de trairile partenerului si sa-si regleze raspunsurile in functie de nevoile proprii, dar si cele ale partenerului.

Cam jumatate din populatie are un stil de atasament securizant, dar si ei se cupleaza cu cei cu atasamente la care e de lucru. Prin urmare relatia devine o munca si un efort initial, pentru ca o casnicie sa dureze si cei doi sa traiasca in armonie.

Important!

Beneficiile pentru sanatatea cuplurilor care au o casnicie fericita vin din faptul ca partenerii au un nivel scazut de stres si griji, pentru ca intre ei exista incredere si respect.

O relatie nefericita cu un partener care se comporta ca un adversar si care iti submineaza toate incercarile de apropiere este mai rea decat lipsa unei relatii.

Stilul de atasament reflecta relatia pe care am avut-o cu parintii nostri in anii copilariei.

Vrem sau nu sa recunoastem, acesta are impact direct asupra modului in care ne manifestam in relatiile romantice.

Nu intamplator ne asociem cu persoane care ne reflecta familiaritatea.

Aceste stiluri de atasament ne influenteaza in toate relatiile, nu doar in cele romantice.

Stilurile de atasament sunt 4 la numar:

1. Evitant;
2. Anxios;
3. Ambivalent;
4. Sigur.

Eu ma identific cu doua dintre ele, cel sigur si cel anxios, dar din fericire predomina atasamentul sigur.

In cadrul atasamentului sigur se incadreaza oamenii autonomi, care nu se feresc sa-si dezvaluie emotiile, care admit ce simt si au incredere in ei.

In schimb, atasamentul anxios dezechilibreaza foarte mult balanta.

Aici se manifesta, prefer sa vorbesc la trecut, o dorinta acerba de a primi confirmarea faptului ca sunt importanta pentru celalalt, ca sunt iubita si sustinuta.

Se adauga frica de a fi parasita, lucru pe care il si atrag cu puterea gandului.

Atasamentul anxios isi are radacina din rana de abandon si rana respingerii, ambele avand teren fertil in copilaria mea, mai ales ca m-am nascut cu rana de respingere. Cele doua rani sunt strans legate, nu exista una fara cealalata.

Mama lipsea foarte mult de acasa, mi-aduc aminte ca stateam foarte mult singura si eram atat de dornica sa stau in prezenta ei, sa ma cuibaresc in bratele ei. Ma iubea foarte mult, simteam asta, dar nu primeam suficienta hrana sufleteasca, aveam nevoie de manifestarea iubirii.

Mai tarziu, am invatat sa cer, pe principiul: ,,Copilul care nu plange, nu i se da de mancare!”

Cu mama mergea, ea ma iubea cand ceream, de fapt eu o luam in brate si o imbratisam. In schimb in relatiile romantice nu se intampla asta. Ma conectam cu persoane indisponibile emotional, cu atasament evitant.

Atasamentul evitant se manifesta la persoanele cu o copilarie in care, nu au fost incurajati sa vorbesca despre ce simt, mama lor a lipsit mult , ei nu au primit hrana si protectia sufleteasca necesara la acel moment. Principalele emotii manifestate de ei, teama si furia, sunt cele pe care le au de rezolvat. Sunt acei oameni care fug de relatii si iubire.

Acesti oameni sunt atrasi de parteneri incorecti, care nu-i trateaza cu respect si care se folosesc de ei.

Sunt atrasi de parteneri care nu le satisfac nevoile si sprijinul, ei simt ca nu trebuie sa fie iubiti.

Ei fug imediat cand gasesc un partener ce-si manifesta iubirea fata de ei.

Ridica ziduri intre ei si celalalt pe principiul ca nu au nevoie de el.

Ei neaga importanta conexiunii cu partenerul, transmit mesaje ambivalente si nu vorbesc nicidata despre ce simt cu adevarat.

In momentele cu impact puternic emotional, atunci cand au sentimente de iubire activate reactioneaza contrar emotiilor, desi isi doresc acea conexiune, ei fug, se retrag.

In felul acesta, ei considera ca-si pastreaza stima de sine si ca se mentin ei ca fiind cei mai importanti. Au o perspectiva pozitiva asupra propriei persoane si negativa asupra celorlalti. E un fel de protectie in calea fricii de a fi respinsi si de a se lasa vulnerabili. Ei nu sunt obisnuiti sa fie iubiti si nici sa iubeasca.

Atat cei cu atasament evitant, cat si cei cu atasament anxios au solutii.

Ambele tipologii au ca solutie comunicarea. Ce-mi doresc, ce-ti doresti si cum ne putem face fericiti unul pe altul.

Cel anxios are nevoie de afectiune, cel evitant are nevoie sa comunice limitele lui, sa nu se simta invadat. Treptat, si cel care se simte invadat de iubire se va obisnui sa primeasca iubire, respect, apreciere. Afectiunea e o hrana emotionala, pe care orice om o va aprecia, nu exista suflet care sa nu-si doreasca iubirea.

Acum, ramane sa invete sa primeasca iubirea.

Inca de mica, mama mi-a insuflat ideea ca pot mult si ca in viata asta am nevoie sa invat si sa fiu independenta, sa nu depind de nimeni. Mi-a insuflat dragostea pentru munca si ambitia de a ma autodepasi.

Este un model de care imi voi aminti mereu cu uimire. E nascuta in timpul razboiului, in 1944, a crescut 5 copii, a avut tot timpul grija de gospodarie foarte bine . Mi-o amintesc mereu venind de la muncile agricole, seara tarziu, pentru ca apoi sa intre in al doilea job. Incepea sa gateasca, sa hraneasca animalele din gospodarie, sa spele, uimitor cata energie avea.

De la ea am invatat sa fiu ingrijita, cocheta si sa tintesc sus.

Ca multe alte femei contemporane, am muncit mult si acum ma bucur de avantajele muncii. Inca muncesc, munca nu se termina niciodata.

Definitoriu pentru personalitatea mea a fost influenta ei in ce priveste curajul. E mare lucru sa fii curajos si sa-ti aperi drepturile.

Noi, femeile, am suportat multe de-a lungul anilor, ca sa ajungem sa ne bucuram de drepturile si viata pe care o ducem acum.

Am demonstrat ca suntem capabile si inteligente, dar in acelasi timp sensibile si iubitoare.

Eu cunosc foarte multe femei tinere, singure, dornice de a se casatori, a face copii, dar n-au cu cine.

Nu le credeam initial, dar acum le cred.

Patriarhatul masculin inca exista undeva in umbra. Barbatii vin cu ideea ca ei sunt cei care au dreptul de a persecuta si subjuga femeia.

Nemultumiti de faptul ca femeile le-a acaparat resursele si s-au ridicat prea mult deasupra lor si nu mai pot fi ei in postura de persecutori. Nu se mai simt ei barbati, pentru ca femeia e deasupra lor pe toate palierele si asta ii demasculinizeaza.

Mi-aduc aminte si de tata, un barbat foarte muncitor. Cand a iesit la pensie si-a luat 2 vaci, 2 cai, caruta. Era tot timpul in alergatura si stia sa faca bani.

Vin dintr-o familie in care s-a muncit pe branci.

Ma uit la barbatii care-mi ies in cale si ma sperii.

Sunt foarte deranjati de feminism, de cat de departe sunt femeile fata de ei.

Cand ma gandesc la un barbat, ma gandesc la actiunile lui.

Si ce vad?

Lipsa actiune, lipsa pofta de viata, lipsa dorinta de munca, lipsa capacitate de a rezista la stres, lipsa obiective, lipsa asumare de responsabilitate, lipsa capacitate de a cuceri femeia, lipsa capacitate de a sustine o familie, lipsa capacitate de a implini sexual o femeie, lipsa capacitate de a iubi si a respecta o femeie, lipsa capacitate de a comunica si a rezolva situatii.

Nu stiu cine i-a crescut pe majoritatea din ei, nu sunt toti asa, dar marea masa nu sunt in tema nici cu cine ar trebui sa voteze.

Si e bine ca se intampla asa. E o perioada de tranzitie, in care barbatii au nevoie sa se trezeasca si sa le vina pofta de actiune, pentru ca altfel vor deveni precum dinozaurii. Este momentul lor, sa dovedeasca ca pot.

Pana acum, contextul le era unul favorabil, simplul fapt ca purtau ceva diferit in pantaloni ii facea barbati. Mersul la vanatoare era suficient si batutul in masa.

Vremurile s-au schimbat si au nevoie sa se adapteze la un alt gen de putere.

Acum au nevoie sa activeze resursele pe care le au, prin munca si seriozitate, altfel vor avea doar functionalitate de gigolo, se vor ridica alt gen de business-uri.

Femeile nu-i urasc, sau cel putin, asa-mi place sa cred. Femeile nu ii simt barbati, ii simt slabi.

Multi dintre ei se concentreaza doar pe performante sexuale si au impresia ca asta ii face barbati. Este important da, dar total insuficient, au ajuns sa fie folositi pe post de vibrator.

Barbatii comenteaza mult pe baza faptului ca ei isi doresc doar femei feminine( la cratita). Pe bune? Sunt ei capabili sa sustina singuri o familie? Ma indoiesc, sau poate la un nivel de trai foarte redus.

O femeie are nevoie intr-adevar de un barbat mai puternic ca ea din toate punctele de vedere. Si…daca vorbim de partea asta financiara, da, barbatul trebuie sa castige chiar si cu 1 leu mai mult ca ea, pentru ca altfel turnul se prabuseste.

Sunt o familista convinsa si o adepta a stabilitatii in cuplu. Imi doresc cu ardoare sa ajung sa construiesc o familie si mai numeroasa ca cea de acum si sa am o casnicie armonioasa, in care sa pot sa ma simt femeie.

Vreau sa ajung sa ma simt protejata de un barbat, care sa ma sustina moral in primul rand. Cum sa ma sustina pe mine un barbat dpdv moral, cand ei fug la prima discutie in contradictoriu? Oare ce barbat sa fie acela, care se asteapta sa il sustina femeia pe el din toate punctele de vedere, si el doar sa se bucure de libertate si de explorarea sexualitatii in stanga si-n dreapta.

Dragi barbati, noi va iubim si avem compasiune pentru voi si traumele voastre din copilarie, dar nu avem compasiune pentru lene si dezinteres.

Opriti-va in loc si rezolvati-va tumultul emotional.

E momentul vostru sa deveniti barbati adevarati prin munca si curaj, nu va transformati in cocote masculine!

Sora mea a fost si va ramane primul si cel mai important om pentru mine.

Din interactiunea cu ea au rezultat o serie de roluri, pe care le indeplineste la superlativ: sora, prietena, mama.

Eu chiar sunt o norocoasa! Spun asta pentru ca sunt onorata sa calatoresc in viata asta alaturi de un om de-o calitate fara margini. Cine o cunoaste, ma poate aproba, fara dubii.

Este de departe cel mai intelept si onest om, pe care eu l-am cunoscut vreodata.

Ii datorez mult din ceea ce sunt acum si voi fi pe viitor. Am de lucru in a ma perfectiona si totusi, nu cred ca pot ajunge vreodata la nivelul ei.

Poate nici nu trebuie, fiecare dintre noi e unic in felul lui si asta ne face deosebiti.

Perfecta nu este, ca noi toti a gresit, dar calitatea umana ramane incontestabila.

Traim vremuri, in care ne putem deosebi repede de ceilalti, prin onestitate si respect, prin bunatate si sprijin.

Este singurul om, care nu m-a abandonat si nu m-a tradat niciodata.

O iubesc pentru 1000 de motive, dar cel mai important este ca exista.

Am invatat de la ea lectia antreprenoriatului, lectia curajului, lectia iertarii si lectia puterii.

E ca o stea care straluceste in sufletul meu.

Avem vieti proprii, dar usa ei este intotdeauna deschisa pentru mine.

Are intotdeauna cele mai bune si mai sincere sfaturi.

O simt langa mine, indiferent unde ma aflu in viata asta. Isi face timp pentru mine indiferent de moment. Este acolo cand ma simt pierduta sau am nevoie doar de un sfat.

Am avut un avantaj superior de-a lungul vietii, avand o conexiune atat de puternica cu ea.

Nu s-au inventat inca cuvinte, prin care sa pot exprima recunostinta si iubirea ce i-o port.

Te iubesc sister, pana la cer si inapoi!

Am decis, ca anul acesta, va constitui anul eliberării de tot ce înseamnă gunoi emoțional ( traume, frustrări, blocaje) și tot ce ma ținea captiva in vechea mea viață.

Această etapă de tranzit, mi-a adus multă durere eliberatoare. Efectele eliberării sunt uimitoare. Sufletul meu e intr-o stare mai bună, decât a fost vreodată pe acest Pământ.

Universul îți aduce în cale exact acele persoane, care sa te ajute sa descoperi la ce ai de lucrat.

Pentru tot acest curaj, pentru descoperirea și amplificarea creativității am nevoie sa-i mulțumesc lui S.

Am ascultat de zeci de ori clipul, pe care mi l-a dedicat. La început eram furioasă, apoi am simțit durere, apoi am înțeles.

Lecția pe care am învățat-o din această situație, a fost lucrul cu furia.

Am învățat din acel moment sa-mi controlez furia interioară, cu care într-adevăr aveam o mare problema. Am învățat sa lucrez cu emoțiile mele legate de furie.

Este foarte important sa învățăm lecțiile la timp. Vreau sa spun ca din momentul acela am avut din ce în ce mai puține situații, care sa-mi declanșeze furia.

Și chiar dacă am avut situații, unde emoția furiei se declanșa, le-am gestionat cu foarte mult calm.

L-am urat tot atât cât l-am iubit. Mi-a luat ceva timp sa-i înțeleg durerile, am reușit sa ma pun în locul lui și povestea lui de viață e mult mai dureroasă decât a mea.

Dar, dragostea e blândă, iertatoare și vindecătoare.

Când am evoluat suficient, i-am inteles durerea și părerile de rau. Am înțeles ca în spatele frustrărilor și imaginii de băiat dur se află un suflet îndurerat, care are la rândul lui nevoie de iubire, conștientizare si vindecare.

Am ascultat clipul pana-n punctul în care n-am mai simțit nimic, a devenit un non-sens pentru mine.

Nu pot sa va spun cata durere, câte lacrimi vărsate s-au lăsat în urma acestui clip.

Nimic nu e întâmplător! Viata asta e formată din tot felul de situații, unele fericite, altele dureroase. Rețineți faptul ca orice lucru negativ vi se va întâmpla, nimeni și nimic nu va poate dărâma, decât cu voia voastră.

Toate au loc pentru a da sens vieții, pentru a va ghida intr-o direcție corectă și benefică.

Atitudinea și alegerile, pe care le faceți în aceste momente cheie ale vieții, sunt cele mai importante.

Viața este fix asa cum ne-o creăm noi. Nimeni din lumea asta nu are impact asupra ta, atâta timp cât îți creezi propriile limite.

Oamenii îți pot face rău sau bine, doar atât cât tu le permiți.

Dumnezeu mi-a pus la dispozitie suficiente tomberoane si mi-a creat contextul potrivit, ca eu sa ma eliberez .

Emotiile negative au nevoie sa fie eliberate la timp, pentru a nu se umple cosul.

In momentul in care ajunge sa te deranjeze mirosul, e momentul sa faci curat, altfel impactul emotional se transforma in dureri fizice si chiar boala.

Nu uita, oamenii care iti ies in cale sunt propriile oglinzi.

Ce te deranjeaza la ei, de fapt, trebuie rezolvat la tine.

Accepta ce simti si transforma emotiile negative in lectii de viata!

Nu mai astepta, incepe lucrul cu tine, pana nu e prea tarziu!

Viata e în mâinile tale! Ai grijă ce alegi!

Este cunoscut faptul ca, teritoriul, unde afli cele mai multe informații despre o femeie, este chiar casa ei.

Suntem în temă, cred, și cu faptul ca ordinea și curățenia, reflectă de altfel și curățenia minții și a sufletului.

Trăim vremuri, în care ne permitem ajutor în casă pentru menaj, zilnic chiar.

Sunt multe femei contemporane, care au venituri considerabile, dar nu sunt capabile sa-si administreze locuința și copii.

Asta nu înseamnă că noi, femeile ne-am pierdut orice abilitate de a face curat și ordine, nu suntem prințese.

Pentru mine, și pentru orice femeie normală, casa ar trebui sa însemne amprenta personalității, valorile după care ne conducem în viața, acolo se creează energia căminului.

Casa este un izvor nesecat de bună-dispozitie, de reflectare a dragostei pentru familie și confort.

Sarcina principala a femeii pe lumea asta este aceea de a conduce bine casa și de a-si îngriji și iubi copii.

Nu va imaginați ca sunt o gospodina iscusita, sunt una dintre femeile contemporane, dar dacă situația o cere ma transform în doi timpi și trei mișcări. Fac asta, pentru ca doar asa pot funcționa în parametrii optimi.

Indiferent ca te ocupi singură sau primești ajutor extern, este foarte important sa-ți apleci atenția asupra modului cum arata locuința ta și cum îți sunt îngrijiți copii.

Mi-aduc aminte, cand eram la gradinita, eram învățați despre îngrijirea personala, curățenie, încă de pe atunci mi s-au implementat aceste valori.

Sunt copii în parc foarte îngrijiți, dar sunt și anumiți copii mai puțin îngrijiți.

Atrag atenția asupra faptului ca igiena are un rol important în menținerea sănătății, un motiv în plus, pentru care, sa începem sa facem pasi oricât de mici în direcția aceasta.

Nu uita: Femeia după casă se cunoaște, casa este oglinda femeii!