Basme versus realitate

In cultura noastra, exista inradacinata povestea, conform careia, fiecare isi gaseste partenerul unic, perfect pentru el, indragostindu-se reciproc la nebunie si traind fericiti pana la adanci batraneti.

Va dau o veste trista: realitatea spune exact altceva, in cele mai multe cazuri.

Or fi si cazuri fericite si mai usoare, insa povestile reale despre iubire si despre parteneriat pe termen lung sunt arareori simple.

In relatii exista vorba ca devenim dependenti de celalalt. E o analogie cu dependenta de parinte atunci cand esti copil. Important e sa te simti bine cu tine si sa te poti descurca si fara partener, ca sa poti fi considerat un partener sanatos.

Partenerul potrivit raspunde la semnalele tale, iar tu la randul tau, trimiti semnale doar atunci cand ai nevoie cu adevarat de ajutor.

Majoritatea problemelor din relatii sunt legate de semnale inadecvate si de raspunsuri nepotrivite.

Noi, oamenii avem tipare de atasament care fie ne apropie, fie ne distanteaza de partener.

Cea mai simpla situatie este aceea in care un partener anxios trimite un mesaj catre celalalt: ,, Esti acolo?” si primeste fie raspunsul: ,, Sunt aici pentru tine!”, fie niciun raspuns sau unul negativ, ceea ce-i amplifica anxietatea.

Anxietatea unui partener este declansata de probleme externe sau de lipsa unei confirmari. Daca celalalt partener raspunde incurajator, pozitiv, stimulii care produc anxietate sunt gestionati corespunzator si viata merge inainte.

In cazul in care partenerul anxios cere ajutor sau sustinere si nu primeste raspuns sau primeste unul negativ, anxietatea creste.

De exemplu, partenerul anxios incearca sa-l imbratiseze pe celalalt, dar partenerul distant se ridica si pleaca.

Este evident ca se amplifica sentimentul de anxietate si persoana anxioasa devine din ce in ce mai insistenta in solicitarea confirmarilor de iubire.

Aceasta desincronizare constanta duce la despartire sau o relatie nefericita.

Fiecare om are nevoie sa se analizeze si sa identifice carui tipar de atasament apartine si sa discute deschis cu partenerul inspre gasirea de solutii ca relatia sa functioneze pe termen lung.

Spun asta pentru ca solutia nu este sa schimbi partenerii la nesfarsit.

Daca aveti sentimente de iubire reciproce, insa va dati seama, ca aveti dificultati in ce priveste modul de a va conecta, nu renuntati. Puteti construi o relatie frumoasa prin munca si sustinere reciproca, pana intr-un punct, cand totul va deveni automatism si va fi foarte usor sa convietuiti.

Partenerii din cuplurile cu casnicii fericite se respecta si isi acorda atentie cand formuleaza solicitari, oferind raspuns cand ele sunt exprimate.

Persoana cu comportament evitant are nevoie sa lucreze la a incepe sa dea raspunsuri pozitive persoanei cu tipar de atasament anxios, iar persoana cu atasament anxios are nevoie sa-si retina tendinta de a cere atentie si sustinere atunci cand partenerul este ocupat sau nervos.

Ambii parteneri trebuie sa dovedeasca empatie fata de trairile partenerului si sa-si regleze raspunsurile in functie de nevoile proprii, dar si cele ale partenerului.

Cam jumatate din populatie are un stil de atasament securizant, dar si ei se cupleaza cu cei cu atasamente la care e de lucru. Prin urmare relatia devine o munca si un efort initial, pentru ca o casnicie sa dureze si cei doi sa traiasca in armonie.

Important!

Beneficiile pentru sanatatea cuplurilor care au o casnicie fericita vin din faptul ca partenerii au un nivel scazut de stres si griji, pentru ca intre ei exista incredere si respect.

O relatie nefericita cu un partener care se comporta ca un adversar si care iti submineaza toate incercarile de apropiere este mai rea decat lipsa unei relatii.