Autor: Oprinoiu Delia (Page 29 of 30)

Pentru foarte multi barbati, viata a devenit o nesfarsita vanatoare de trofee.

Ei isi inchipuie ca sunt invingatori pentru faptul ca au mai ,,rontait” o femeie, este pentru ei o matematica si nimic mai mult. Este dezamagitor si epuizant pentru ei de fiecare data. In acest context o femeie se simte devalorizata, haituita, tratata ca un obiect, tocmai de barbatul, care, poate o interesa cu adevarat.

Interesant este ca perceptia barbatului este ca el a multumit-o, pentru ca el isi satisface doar propriul ego.

Din pacate unii barbati asociaza masculinitatea cu ideea de cucerire sexuala, sa poti aduce o femeie in pat si sa te folosesti de ea. Acestia, de fapt, vor sa-si satisfaca o nesiguranta masculina, care nu te face barbat, ci doar un profitor de pe urma altor fiinte umane. Comportamentul acesta deviant ajungi sa-l integrezi in personalitatea ta, il privesti ca pe-o normalitate pana ajungi sa pierzi femeia pe care o iubesti. Acestia ajung sa se simta captivi intr-o relatie normala si nu mai pot deprinde abilitati de convietuire, relationare pentru durabilitatea unei relatii, putem sa o numim adictie.

Barbatii de acest fel se chinuie in tacere, isi dau seama ca le lipseste fosta iubita si nu inteleg de ce nu pot trai nici cu ea si nici fara ea.

Intra si ies din relatii, cuceresc si abandoneaza, crezand ca asta inseamna ca au succes cu femeile. De fapt, totul este despre ,, CUM SA DOMINI FEMEILE!”

Aceasta conjunctura vine in mare masura dintr-o copilarie cu conflicte, cand de obicei mama e depresiva, parintii au o relatie dezastruoasa. E despre teama de a fi controlat, crezand ca trebuie sa ai grija de cineva, pe care apoi il urasti, pentru alegerea pe care ai fost obligat sa o faci.

Sexul este practic un mecanism de aparare pentru profundele rani psihologice.

El considera ca odata cu relatia stabila, cu fidelitatea a fost scos de pe piata, ca viata lui sexuala a devenit arida ca desertul, ca e sub papucul femeii, isi imagineaza ca o femeie care stie ce vrea si ce isi doreste de la o relatie e o scorpie.

Toate acestea n-au nici o legatura cu realitatea, dar ii umple capul atunci cand se gandeste la o relatie de iubire.

Un astfel de barbat nu poate dezvolta conexiuni emotionale cu nici o femeie.

Pentru el termeni ca :incredere, conexiune si vulnerabil sunt riscuri majore.

Sexul, de fapt, are la baza acelasi material din care e facuta conexiunea emotionala, dezvaluirea emotiilor, care te pot conduce la cel mai bun sex din viata ta, doar ca acesti barbati folosesc sexul pentru evitarea emotiilor, iar femeile devin pentru ei un drog. Emotiile pe care le evita sunt: conectare, intimitate, bucurie, satisfactie, evita sa discute pe partenerele etc.

Viata sexuala trebuie integrata in ansamblul vietii. Este ciudat pentru ei sa realizeze ca femeia partenera este o femeie completa, alaturi de care sa fie fericiti si sa evolueze.

Solutia este constientizarea, terapia si a se ierta pe ei insisi.

Rezultatele pot fi uimitoare, aducand in viata ta: demnitatea, implinirea, satisfactia emotionala si adevarata pace interioara.

1. Se implica in mod egal, se intalnesc intotdeauna la jumatate de drum;
2. Sunt deschisi afectiv, se apreciaza reciproc;
3. Sunt sincere si demne de incredere;
4. Se adapteaza la nevoile celuilalt, schimba rolurile de conducere in conformitate cu necesitatea celuilalt;
5. Se sustin reciproc in indeplinirea obiectivelor;
6. Elimina obiceiurile emotionale nesanatoase precum atitudinea de victima, gelozia, nevoia de control etc;
7. Isi exprima angajamentul de a se iubi si de a se reconecta emotional in momentele critice;
8. Sunt constienti ca problema unuia il afecteaza si pe celalalt;
9. Comunica deschis si sincer despre emotii, motivatii;
10. Isi respecta nevoia de spatiu individual si social.
11. Nu exista troc in relatie, oferi fara a astepta ceva in schimb.
12. Se iarta si admit cand au gresit;
13. Isi fac surprize, fara a compara ce i-a dat unul altuia;
14. Momentele intime sunt mereu cultivate, spontaneitate;
15. Este foarte important sa ne admiram partenerul;
16. Prioritizati-va unul pe altul;
17. Alegeti constient sa va iubiti mai mult in fiecare zi.

Credeti in relatiile karmice? Ce sunt ele?

Relatia karmica se defineste ca fiind acea relatie care-si face debutul printr-o puternica atractie, o chimie total neobisnuita, pasiune intensa, o conexiune la nivel emotional si spiritual, dincolo de limitele clasice.

In acest context ar exista doua tipuri de relatii karmice:

1. Relatia de distrugere;
2. Relatia de vindecare.

Genul acesta de relatii apar de obicei in relatiile de cuplu, pentru ca au efect puternic la nivel de sentimente si emotii, cu scopul de a invata IUBIREA.

Se spune ca o astfel de relatie, profund transformatoare vine fix in momentul de dinaintea povestii de dragoste la care viseaza fiecare dintre noi.

Se pare ca singurul mod de a ne depapasi fricile, tiparele emotionale stagnate, singurul mod de a evolua este sa traversam astfel de lectii profunde la nivel emotional. Nu este nicidecum o pedeapsa asa cum considera multi, ci o cale care ne transforma intr-un om infinit mai bun si mai evoluat.

Relatia karmica este evolutia noastra eficienta, dar intr-un mod brutal si dur.

Sentimentele nu sunt reciproce, unul iubeste mai mult, altul mai putin sau deloc.

Se pare ca cel care iubeste mai mult, este cel care va avea cel mai mult de castigat, va invata mai mult ca celalalt.

In relatia de distrugere se intampla lucruri dureroase, pare ca acea iubire te distruge iremediabil, insa te face de fapt sa renasti ca Pasarea Pheonix, din propria cenusa. Lectia pe care o inveti este aceea de a nu mai face compromisuri, de a invata iubirea de sine, de a nu te multumi cu mai putin decat meriti, nu vei mai accepta sa te supui, sa induri. Vei invata sa nu mai plangi dupa un om care nu te pretuieste, care nu te iubeste, intr-un cuvant nu vei mai trai la dimensiuni reduse.

Scopul spiritual este sa faci o alegere diferita de cea pe care ai facut-o intr-o viata anterioara si sa ierti, sa-ti eliberezi sufletul!

Este foarte important sa intelegi ca iubirea nu inseamna suferinta!

Iubirea este fericire, libertate, pace si armonie!

Relatia karmica de vindecare este o relatie frumoasa si implinitoare, la pol opus fata de relatia karmica de distrugere.

Primul si cel mai evident factor evidentiator este generat de asemanarea dintre cele doua suflete. Acestia se iubesc si se respecta unul pe celalalt. Relatia este plina de libertate si iubire. Ambii parteneri sunt dispusi sa ierte, intre ei exista o conexiune a inimii, o telepatie. Cei doi vor veni cu plus-valoare in viata celuilalt si nicidecum de a umple un gol. Se pare ca cei doi s-au sprijinit si incurajat in trecut, ceea ce a dus la o legatura de nedizolvat. Ei vor invata sa se accepte reciproc pentru cine sunt.

Cei doi nu pot fi despartiti si nici nu vor trece prin divort, vor fi intotdeauna impreuna si vor fi fericiti unul cu altul.

O astfel de relatie este menita sa dureze pana la sfarsitul vietii!

Odata cu fiecare relatie avem marea sansa de a dobandi noi informatii, stari, viziuni despre noi, despre viata, despre ce ne dorim, despre ce ni se potriveste.

Ni se ofera sansa de a intelege ca legaturile de iubire au un scop foarte important in slefuirea personalitatii noastre. Cred ca fiecaruia dintre noi, ni s-a intamplat ca indiferent de deznodamant, sa ne dam seama ca in urma unei relatii am devenit urmatoarea versiune a noastra. Aceste relatii nu sunt deloc intamplatoare, vin exact in momentele in care noi avem nevoie de SCHIMBARE.

Aceste relatii sunt fie surse de iubire, fie de suferinta, abia dupa ce reusim sa acumulam suficienta experienta, dupa ce am muncit suficient, dupa ce am integrat schimbarea, putem sa ne bucuram de iubirea reala si autentica.

Acest proces de constientizare nu este unul tocmai usor!

Din pacate multi dintre noi suntem prinsi in tiparele noastre, in eroarea ca detinem adevarul absolut, ca doar celalalt greseste si noi suntem perfecti. In realitate ambii parteneri au defecte, au lucruri de schimbat.

In situatiile de criza unii parteneri aleg sa se retraga, altii sa se apropie. Aceste moduri de a reactiona au legatura cu ceea ce am invatat, simtit in copilarie. La varsta adulta ajungem sa reactionam identic cu ceea ce am facut in copilarie.

Cel care fuge si se retrage are de invatat lectia apropierii, el trebuie sa invete sa creada in beneficiul pe care-l aduce relatia, iar cel care se agata trebuie sa invete autonomia, sa invete sa elimine starea de dependenta.

Practic invatam sa trecem de la stadiul de baietel la stadiul de barbat, proces identic si la femei.

Din pacate, putine sunt acele relatii, in care ambii parteneri sunt de acord sa munceasca la relatia lor, sa evolueze impreuna, sa faca lucrurile sa functioneze astfel incat fiecare sa se simta autentic cu el insusi si in relatia in care se afla.

Este foarte important sa intelegem ca o relatie functionala nu se opreste in momentul casatoriei, acesta continua cu noi provocari prin care ambii parteneri sunt datori sa mearga in tandem cu evolutia lor, pentru ca lucrurile sa functioneze si sa fie fericiti.

Un aspect la fel de important este sa invatam sa nu mai plangem dupa ce am pierdut, indiferent cat de mare e durerea, noi trebuie sa multumim pentru ce ni s-a oferit si sa ramanem optimisti si curiosi pentru ce va urma in viata noastra. Ca sa putem tolera mai bine despartirile este necesar sa acceptam tot ce s-a intamplat, sa integram bucuria traita, emotiile pozitive si sa fim constienti ca trebuie sa tinem la distanta comportamentele care nu ni se potrivesc, critica si mecanismul defensiv al partenerului, este un proces similar cu evitarea unui accident de masina.

Un partener afectat psihologic de ranile copilariei este imatur, prezinta dificultati in relationare, il vede pe partener ca fiind o sursa de amenintare, ca si cum ar vrea in mod intentionat sa-i faca rau. Acesta e motivul pentru care el cultiva o neincredere foarte mare in partener si il respinge. In aceste situatii copilul din interior isi doreste ca partenerul sa reactioneze asa cum parintii lui nu au putut sa o faca.

Exemplu: Vorbim de acel barbat indisponibil emotional, desi isi doreste sa fie iubit si sa iubeasca, mecanismele de aparare integrate in personalitate il impiedica sa dea accesul femeii care-l iubeste. Stim foarte bine ca societatea ii invata inca de mici pe baietei ca de fapt ei sunt viitori barbati, ca n-au voie sa planga, ca trebuie sa indure frigul ca sa fie barbati, ca nu trebuie sa se arate vulnerabili, baieteii invata ca nu le sunt acceptate emotiile si isi pun o masca pe care o poarta o viata intreaga(daca nu constientizeaza). Emotia aceasta e inchisa nu doar in directia femeii iubite, dar se inchide si fata de el insusi, prin faptul ca isi neaga sentimentele, incearca sa se convinga de faptul ca el nu simte. Depinde doar de ei sa faca aceasta SCHIMBARE, si cred cu tarie ca aceasta schimbare este inspirata de iubire. Iubirea este acel sentiment inaltator care te poate transforma si te ajuta sa elimini frica de respingere, de a fi ranit. Acest tip de persoana indisponibila emotional este cea care gaseste mereu vinovat doar pe celalalt in relatie, sunt cei care sar etapele unei relatii, cer foarte repede intimitate, in loc sa astepte sa isi simta mai intai emotiile fata de femeie, sunt cei care refuza sa discute aspectele deficitare ale unei relatii, cer,,liniste” in detrimentul adevarului si rezolvarii situatiilor, pentru ca se simt nesiguri, refuza schimbarea, chiar daca sunt constienti de unele lucruri, sunt perfectionisti pentru ca vor sa demonstreze ca sunt suficient de buni si cel mai interesant aspect este ca intr-o relatie doar nevoile lor conteaza, cealalta persoana trebuie sa faca ,,liniste” 🙂

Constientizarea nevoii de schimbare este o trezire la realitate, e ca o iesire din hibernare, sa indraznim sa vedem in partener un suflet cald si bun si nidecum un inamic. Partenerii nostri se asteapta sa le oferim: INCREDERE(pentru ca am intalnit tradarea in relatiile noastre), TOLERANTAfata de greseli(pentru ca noi eram iubiti doar daca luam note de 10, daca eram buni), LIBERTATEA(am trait situatii de ingradire a libertatii), AFECTIUNE(in cazul in care am crescut in familii, unde a-ti pupa copilul doar in somn era o regula) etc.

Este foarte dificil sa oferi ceea ce tu nu ai primit, normal este sa oferi din prea-plin, nu din gol, tocmai de aceea avem nevoie de constientizari si de a ne imbogati psihologic.

Viata este foarte scurta, haideti sa ne oprim din a ne considera nemuritori, haideti sa dam frau liber sentimentelor, emotiilor, dorintelor si nevoilor noastre, haideti sa ne oprim din a nega urgenta schimbarii.

,,Îmi amintesc de momentul în care viața mea s-a schimbat, momentul în care în sfârșit am zis: Gata, mi-a ajuns! Știu că sunt mult mai mult decât demonstrez acum mental, emoțional și fizic. – Am luat o decizie în acel moment care mi-a schimbat viața pentru totdeauna. Am decis să-mi schimb fiecare aspect al vieții. Am decis că nu voi mai accepta să mă manifest la un nivel mai jos decât știam că pot.” – Tony Robbins

,,A exista, pentru o ființă conștientă, înseamnă a se schimba, a se schimba înseamnă a se maturiza, a se maturiza înseamnă a se crea infinit pe sine însuși. ”– A. Thibaudet

In ultima perioada a vietii mele am avut contact cu situatii in care am vazut oameni, care traiesc cu falsa impresie ca altcineva sau altceva din exterior, ne controleaza vietile. Oamenii acestia avand aceasta credinta asteapta ca cineva sa le satisfaca nevoile, sa le aduca implinirea, tot din exterior.

Cu parere de rau ii anuntam ca fiecare om este responsabil pentru propria viata, absolut orice s-ar intampla, tu esti cel caruia ii revine responsabilitatea de a crea noi oportunitati pentru o viata mai buna. A-ti asuma responsabilitatea este cel mai inteligent lucru, este dovada certa ca esti puternic si curajos, capabil sa te resetezi in beneficiul tau.

Atunci cand nu-ti asumi responsabilitatea, apar repercursiuni asupra succesului in viata ta, iti sabotezi singur progresul, duce la nesinguranta si infatuare.

Cand ajungi in acest punct de ,, eu sunt perfect si ceilalti mici si insignifianti”, devii un om nerabdator, intolerant si dictatorial. Cu o asemenea atitudine iti sabotezi relatiile interumane si ai cale sigura catre drumul singuratatii, oamenii se feresc sa colaboreze cu tine.

Cand nu iti asumi responsabilitatea devii dependent de recunoasterea altora , de validarea si acceptarea lor, devii furios, ostil, consideri ca esti tratat pe nedrept.

Gravitatea merge mai departe, ajungi sa-ti fie frica sa iei decizii, iti pierzi sanatatea mentala si emotionala, atunci cand te simti vinovat si nu recunosti faci pe supereroul, care-i salveaza el pe ceilalti.

Dar, am o veste buna pentru tine, ai o sansa si inca una mare!

Primul pas si cel mai important este sa recunosti ca ai gresit, a gresi e omeneste, nu e o solutie sa-i invinuiesti la nesfarsit pe altii, chiar si noi, cei puternici avem momente de prabusire.

Invata sa renunti la mentalitatea de victima si actioneaza ca un invingator, arunca masca rationala defensiva, fa-ti o evaluare cinstita si elibereaza-te din inchisoarea mintii tale, a tiparelor si convingerilor limitative.

Uita-te in interiorul tau, fa liniste si asculta-ti sufletul, este foarte important sa-ti mentii sanatatea emotionala, scapa de regrete, de vinovatie si accepta ca totul tine doar de tine sa te schimbi.

Decizia de schimbare iti apartine, demonstreaza cat esti de valoros si nu te mai autosabota!

,,Responsabilitatea este pretul maretiei!”

N-am inteles niciodata oamenii care cer liniste, linistea e plictisitoare. Este foarte important sa intelegem ca linistea + actiunea contribuie la starea ta de bine, la evolutia ta. Linistea e vazuta drept lipsa succesului, lipsa de actiune din care sa rezulte ca se intampla ceva. Actiunea este cea indica scopul vietii tale, a implinirii.

Viata traita constient presupune a trai activ, nu pasiv, a stabili obiective, a face alegeri constiente, chiar daca pasesti pe o cale gresita, poti schimba directia.

Viata este ca o bucata de plastilina pe care o modelezi cum vrei tu, da-i ce forma vrei!

Atunci cand esti in miscare, simti ca traiesti! Simti ca ai o viata implinita in functie de cat de impacat esti cu tine pe interior, nu de cat de multe lucruri ai acumulat sau de cat de multe lucruri faci.

Faptul ca ti-ai dedicat ani unei relatii, unei idei, nu inseamna ca trebuie sa-ti opresti viata, cand vezi ca sanatatea ta emotionala si mentala sunt in primejdie.

Niciodata nu e prea tarziu sa o iei de la inceput pe un nou drum! Daca nu se mai poate salva nimic, salveaza-te doar pe tine. Nu exista un moment potrivit pentru acest lucru. Problemele nu dispar ca prin minune, conteaza atitudinea noastra in fata acelor situatii care nu depind de noi.

Cel mai bun moment este azi, aici si acum!

Linistea vine odata cu batranetea! Cand devenim batrani?

Devenim batrani cand pleaca din noi tanarul, adultul capabil sa mute muntii din loc. Cat suntem tineri si capabili trebuie sa experimentam, sa fim activi, sa evoluam, sa ne slefuim si sa ne bucuram fara retineri de ce ne ofera viata, sa ne focusam pe oportunitati si pe conexiuni de calitate cu cei din jur.

Apropo de cat de mult esti dispus sa faci in viata fie pentru latura profesionala, fie pentru sufletul predestinat…important e cat de mult ceri tu de la tine, cu cat tu te exploatezi in mod pozitiv prin a invata, a-ti stabili obiective, in functie de cat esti dispus sa muncesti, cu atat devii mai norocos.

,,Cand nu iti gasesti linistea in tine insuti, zadarnic o cauti in alta parte!”

,,Nu poti avea liniste evitand viata.”

Eu sunt eu si nu ma compar cu nimeni! Fiecare dintre noi suntem unici in individualitatea noastra, nimeni nu e mai presus de altcineva, toti am venit cu un rol pe acest Pamant, am venit cu o agenda de lucruri de indeplinit, chiar daca unii am venit mai mult sa ne odihnim 🙂

Structura mea emotionala si mentala este rezultatul educatiei, experientei mele de viata, alegerilor pe care le-am facut. Important e sa inteleg ca sunt aici, pe Pamant sa-mi indeplinesc rolul conform a ceea ce simt, ce gandesc, nu cum imi spun ceilalti ca trebuie sa fiu, pentru ca altfel imi scad increderea in mine.

Viata trebuie privita ca un proces de evolutie si vindecare!

Gandirea mea e necesar a fi canalizata spre faptul ca oamenii care-mi ies in cale vin sa ma invete, sa ma ajute sa ma vindec. Omul care ma raneste, vine sa-mi arate lucruri de indreptat la mine, vine sa-mi arate ceea ce trebuie sa aleg data viitoare sau cum sa procedez in situatii din viitor, pentru a imbunatati cursul vietii mele.

Viata nu va fi niciodata perfecta, vor exista permenent provocari, vor exista noi lectii din care voi invata si voi evolua. Linistea la care spera unii dintre noi e premegatoare mortii, in momentul in care viata se opreste din a ne oferi noi si noi provocari, vom induce o stare de letargie, de nemultumire.

Toate cele de mai sus au la baza ideea de a fi un om liber!

In general noua nu ne plac oamenii liberi, pentru ca nu fac ce vrem noi. Apropo….de ce se spune ca barbatii fug de femeile independente?! Simplu: pentru ca nu sunt confortabile, nu pot fi manevrate, ele nu devin dependente de barbat. Acestea din urma au curajul sa spuna ce simt si ce gandesc….acestea sunt femeile adevarate langa care tu, ca si barbat vei evolua, iti vei atinge potentialul, ea va deveni muza ta. Este ca si cum ai alege intre un stil de viata sanatos, care sa-ti mentina un aspect armonios si sanatos si un stil de viata dezordonat, haotic din care vor rezulta kg in plus si boli. Lucrurile acestea nu se vad imediat, dar in ani de zile te vor ajuta sa infloresti sau te vor plafona(chiar distruge).

Nu ne plac oamenii liberi, pentru ca ne contrazic, ei nu se tavalesc in ,,merge si asa”!

Oamenilor liberi nu le pasa de ce gandesc altii!

Oamenii au un potențial uriaș. Cei mai mulți pot realiza lucruri extraordinare dacă își asumă riscuri și dacă au încredere în ei. Dar totuși mulți nu realizează nimic extraordinar. Stau în fața televizorului ca și cum viața ar fi eternă. – Philip Adams

„Libertatea inseamna raspundere. De asta majoritatea oamenilor se feresc de ea.” –  George Bernard Shaw

Unii dintre noi o numesc lupta pentru putere, eu ma dezic de o asemenea sintagma pentru ca emotiile mele se muleaza pe ceea ce se cheama lupta pentru iubire, mi se par lucruri absolut diferite, in iubire nu ar trebui sa se vorbeasca despre putere, nici despre a-l rani pe celalalt, iubirea grupeaza emotii pozitive si de respect la adresa celuilalt.

Intrebarile: -Cum te simti? Esti bine? sunt genul de cuvinte care transmit siguranta si deschidere.

Intentia, in calitate de partener de viata, este sa fiu iubitor/iubitoare si sa ma comport in asa fel incat celalalt sa ma perceapa ca fiind prezent/prezenta.

Este necesar ca eu, ca partener de viata sa invat sa iert, sa presupun bunele intentii ale celuilalt la adresa mea, sa cred ca el/ea ma iubeste sincer si sa nu mai fug de adevarata dragoste.

Secretul este sa alegem curajul, sa parasim zona de confort. Chiar daca vom gresi, atata timp cat suntem noi insine, cat suntem autentici, pentru ca in fapt despre asta e vorba, despre deschiderea inimii, a curajului de a-ti exprima emotiile cu sinceritate, suntem pe calea cea buna.

Sentimentul de frica, ne blocheaza nu doar emotiile, dar si actiunile, ceea ce face ca lucrurile sa blocheze practic evolutia noastra in viata.

Viata fericita si implinita apare in drumul celor care infrunta fricile, care elibereaza drumul de piedici si temeri inchipuite asemeni unui luptator.

Iubirea este o directie, nu un obiectiv. Iubirea este o stare, care porneste din dorinta de a-i aduce valoare celuilalt si de a evolua impreuna cu el.

Cred ca cea mai mai durere pe care o putem simti ca oameni, poate nu in prezent ne dam seama, ci mai tarziu, este aceea ca nu ne-am trait viata din plin, ca nu ne-am asumat riscuri, curajul necesar la momentul potrivit, ca nu ne-am exprimat sentimentele la momentul oportun.

Am auzit multe femei, care spun dupa ani de casatorie cu cineva: ,,Poate ar fi fost mai bine daca-l alegeam pe X!”

Viata este prea scurta, oportunitatile vin si pleaca, totul tine de focusul nostru, de puterea noastra interioara cu care te increzi in tine si in relatie.

Luptatorii adevarati au curajul sa renunte la nefericire, sa creada in fericire si sa aleaga fericirea, pe care se pare ca nu o primesti de-a gata, are nevoie de actiunile tale!

,,Un bărbat care luptă până la capăt iubeşte cu adevărat; pentru o femeie castă, bună ar zbura la figurat până la lună.”

”Cu iubire în inimă luptă, de-i nevoie până la sfârşit, fără luptă nu poţi să câştigi.”

„Exista si o inteligenta a inimii, diferita de cea a capului, care se invata experimentand diverse sentimente si emotii la diferite trepte de intensitate.
Nu toti suntem constienti de puterea si frumusetea interioara din care izvorasc acestea iar unii dintre noi nici nu stiu ca exista. Cu siguranta putem sa-i numim prosti.”

Etapizarea unei relatii de iubire incepe cu indragostirea romantica, lupta pentru iubire, iubirea matura si sfarsitul relatiei. In etapa de lupta pentru iubire este foarte usor sa distrugem, mai bine zis sa ne distrugem reciproc, este dificil sa crestem si sa ne vindecam. Este etapa de dinaintea iubirii mature, cand ar trebui sa experimentam respectul, increderea, buna-dispozitie, timp de calitate impreuna, lucruri pentru care am venit pe Pamant.

Este extrem de dureros sa experimentezi respingerea si ignorarea. In astfel de momente este important sa ne controlam emotiile, oricat de mult ne-am dori sa ne agatam, sa cersim iubire, este important sa ne pastram lucizi si sa cautam caldura si sprijinul prietenilor, terapiei, sa ne canalizam energia in mod optimist. Modul de gandire pe care sa-l adoptam este cel de invatare, de experienta pentru ceva bun care va aparea mai tarziu, toata situatia trebuie gandita ca fiind traseul nostru de luptator pentru victorie in iubire.

Mare atentie! Sub nici o forma nu trebuie sa ne invinuim, sa nu dezvoltam credinte limitative prin care sa ne includem in categoria ,,dovezi pentru esec”.

Am inteles ca relatia este un dans al iubirii, o forma de miscare in care ritmurile sunt dictate de emotiile si tiparele noastre, iar actiunile ghidate de experienta si maturitate psihologica.

In lupta pentru iubire ajungem sa ne sabotam relatia de cuplu, cele mai multe dintre tipare vin din bagajul relational adus din copilarie, altele sunt schelete din fostele relatii, contexte sociale. Tot ce se intampla este insa despre noi.

Mintea noastra alege partenerii intr-un mod absolut genial, inconstient ce-i drept, dar alegem acei parteneri, care ne ajuta sa evoluam, sa crestem si sa ne vindecam.

Eu am facut o astfel de analiza, dupa 1 an de dezvoltare intensa pe plan personal si am realizat o evolutie majora a intelegerii situatiilor care s-au intamplat, modul de reactie si constientizarea imediata a intregului ansamblu de elemente ce compun relatia.

Este foarte important sa iesim constienti si lucizi dintr-o relatie, nu ghidati de emotii distructive, sa luam lucrurile ca atare si sa facem sa se intample un final care sa ne lase pace in suflet si sa ne invatam lectia. Noi suntem de fapt atrasi de ceea ce avem in interior si nu de aspectul celeilate persoane.

Tocmai de aceea dupa fiecare relatie ne oprim in loc si ne analizam, lucram cu noi, ne dezvoltam, ne punem intrebari, gasim raspunsuri, pentru ca data viitoare sa fim mai pregatiti, in nici un caz nu ne aruncam intr-o noua relatie.

Nu este simplu nici sa iubesti si nici sa te lasi iubit.

De indragostit e foarte simplu, dar sa iubesti presupune sa renunti la control, sa presupui ca celalalt are intentii bune, sa nu confunzi suferinta celuilalt cu rautatea, sa dai fara sa astepti sa primesti. Doar dupa ce faci toate acestea si nu ti se raspunde cu aceeasi moneda, constientizezi ca locul tau nu este in acea relatie si-i urezi partenerului o viata fericita pe mai departe.

”Uneori, lipsește o singură persoană, iar întreaga lume pare depopulată. – Alphonse de Lamartine”

”Numai oamenii care sunt capabili să iubească puternic pot suferi, de asemenea, o mare tristețe, dar aceeași necesitate de a iubi servește pentru a contracara durerea și pentru a-i vindeca. –Leo Tolstoi”

Fericirea mimata se lipeste de suflet si nu mai lasa adevarata fericire sa patrunda!

Am inteles asta dupa ani intregi in care am ignorat strigatele sufletului meu, pana intr-o zi cand am explodat ca un vulcan. Este lesne de inteles, ca tot ce nu se construieste pe un fundament solid si real, are un moment de cotitura cand se poate narui totul intr-o clipita.

Din capcana pe care ti-o intinzi tu singur, doar tu te mai poti elibera. Este foarte important sa te intorci din drum, atunci cand vezi ca nu duce nicaieri, cand e afectata santatea ta emotionala si mentala.

Sufletul nu poate fi pacalit. El stie exact pe cine vrea langa tine, orice altceva ce i-ai oferi, raspunsul lui va fi mereu NU.

M-am intalnit mai tarziu cu emotia iubirii, abia atunci am inteles ca daca e iubire, nu o sa treaca cu nimic altceva si tot atunci am inteles ca omul care nu te iubeste e plin de indoieli. Frimiturile pot fi de ajuns pentru pasarele, insa pentru oameni e nevoie de o emotie intreaga.

Din pacate iubirea nu e corecta . Nu poti cere asta pentru ca nu exista gresit sau corect in iubire. I-am cerut sa se opreasca si-n acel moment a inceput sa se manifeste si mai puternic. Noi oamenii cand ne lovim de un adevar dureros, plangem si suferim, cand de fapt ar trebui sa ne bucuram de adevarul iesit la suprafata.

Mi-am pus intrebarea: Cum voi trai eu cu mine in viitor dupa aceasta decizie?

Am ales ca de data aceasta sa nu mai mimez fericirea, am ales sa spun NU si sa integrez tot universul interior in decizia mea .

In viata conteaza enorm sa fii perseverent, sa lupti in ciuda obstacolelor ca sa ajungi la vindecarea, la iubirea si viata pe care ti-o doresti.

Totdeauna fericirea se dobândește după multe piedici – Somadeva