Autor: Oprinoiu Delia (Page 1 of 30)

---

Eu nu iubesc ușor.
Nu dau din mine bucăți mici și nici jumătăți de adevăr.
Iubirea mea nu e pansament.
E foc. E răscolire. E renaștere.

Dacă vei ajunge până la inima mea,
să știi că n-ai ajuns într-un loc liniștit –
ci într-un sanctuar viu,
unde se iubesc bărbații care nu se tem să se vadă pe ei înșiși.

Te voi iubi cu totul –
cu trupul meu care ascultă,
cu mintea mea care arde
și cu sufletul meu care presimte.

Nu port măști și nu le tolerez.
Nu suport vorbele goale.
Comunic direct, ascuțit, dar sincer.
Sunt femeia care simte când te minți pe tine însuți.

Vreau un bărbat viu, care gândește liber.
Un om care nu se teme să se lase văzut
în întunericul și în lumina lui.
Care are curajul să se arate,
chiar și atunci când tremură.

Vreau iubire activă, vie, tăioasă.
Una care îmi cere prezență,
nu doar prezență fizică.

Vreau un bărbat care se uită la mine
nu ca la o femeie frumoasă,
ci ca la o oglindă a propriei lui treziri.
Pentru că eu asta fac:
trezesc.

Mă simt acasă doar acolo unde există siguranță și libertate în același timp.
Unde îmi pot odihni capul, dar și aripile.
Unde pot fi mamă, amantă, prietenă, regină și copilă.
Unde nu trebuie să aleg ce fel de femeie să fiu –
pentru că sunt toate.

Nu intru ușor într-o relație.
Dar dacă o fac, o fac cu sufletul la vedere.
Și nu ies ușor, dar când ies – ies cu lecții.

Așa că, dacă ajungi la mine,
să știi că nu-i întâmplare.
Să știi că eu nu apar în viețile oamenilor la întâmplare.
Iubirea mea te va rescrie.
Și dacă îți va fi frică, să știi că este normal.

Dar dacă ai curajul să rămâi,
te vei întoarce la tine – mai viu ca niciodată.

Pentru că eu sunt aici, pe Pământ,
să trăiesc.
Și să iubesc – cu totul.

---

Eu nu iubesc cu jumătăți, nu iubesc ca să alin, ci ca să trezesc.

Iubirea mea e rară pentru ca e cu totul. Iubirea mea e nebună, dar e înaltă.

Rar ți se oferă cineva așa.

Eu nu ma îndrăgostesc ușor și nici des, dar când o fac se lasă cu literatura.

Iubirea mea e pentru bărbatul, care nu se teme sa fie văzut, care vine cu ceva „altfel”, care gândește liber și fără clișee.

Iubesc cu toată ființa, cu intensitate, cu profunzime, cu loialitate.

Nu întru ușor în relații, dar când o fac sunt total implicată.

Simt când celalalt ma minte, se ascunde sau nu ma iubește cu aceeași adâncime.

Comunic direct și pătrunzător, nu îmi plac vorbele goale.

Am nevoie de o iubire activa, vie și provocatoare.

Iubesc bărbatul inteligent, original și care-mi respecta libertatea.

Iubirea pentru mine înseamnă apartenență, siguranță și familie, dar și valorizare în fata lumii.

Imi plac iubirile care ma ard, ma rescriu și ma cresc. Îmi place sa ma transform și sa evoluez.

Sunt aici, pe Pamant, sa trăiesc!

Mi-a luat timp ca să realizez ca intr-o relație matură nu te pierzi, ci te regăsești. Iubirea nu doare când e matură și asumată.

O relație reală bazata pe respect, reciprocitate și asumare devine un lux în lumea contemporana și un noroc la care puțini au acces.

Dacă relația e dublă , mintita sau ambigua, simt ca nu e locul meu acolo.

Sunt oare capabilă sa ofer un model de relație matură pentru copiii mei și pentru mine ? Este întrebarea principală, care-mi bântuie mintea și sufletul. Sunt oare eu ajunsa la maturitatea, la care sa fiu conștientă, ca nu trebuie sa stau intr-o relație în care trebuie sa ma conving ca merit iubire?

E dificil sa ceri, fara sa te simți vinovată:

Cer mai mult și primesc.

sau

Cer și evit.

sau

Fie nu mai cer și plec cu totul.

Cea mai profundă loialitate pe care am învățat -o în acești ani este loialitatea față de adevarul meu interior.

Merit un bărbat care ma alege zi de zi, nu doar atunci când ii e convenabil. Alegerea trebuie sa fie făcută din maturitate, nu din frică de pierdere. Am învățat eu oare sa spun NU unei jumătăți de adevăr?

Loialitate, respect de sine și curajul de a spune” asta merit cu adevărat”! Sunt lecții grele, la care nu credeam ca voi ajunge , dar iata-ma acum:

Sa aleg ceva demn de energia mea sau sa rămân singură, dar in putere?

Aleg sa fiu iubită parțial sau aleg constient sa fiu întreagă?

Pe C. l-am cunoscut la mult timp după divorț, cand deja eram autonomă și resemnata. Ieșeam doar ca să ies. N-am încetat niciodată sa ies și nici sa sper ca voi mai simți vreodată iubirea.

C. e un tip extrem de plăcut în atitudine, nu ma satur privindu-l și observandu-i pe chip bunătatea. Când îl ating ma topesc, are o energie atât de liniștitoare asemeni unui medicament pentru starea de bine.

Cu toate astea nu m-am hazardat nici o secundă la gândul ca el e The One.

Am pornit cu ideea ca nu-mi e neapărat potrivit, ca e mai înalt decât mine și ca la un moment dat totul se va termina, la fel ca restul relațiilor mele.

Mi-am propus, însă, să trăiesc o relație conștientă, de calitate, implinitoare, pur și simplu, vreau sa ma bucur de această perioadă, indiferent cât va dura.

Este omul cu care pot avea o relație plină de iubire, mulțumire, armonie și evoluție. O relație de un an poate fi mult mai benefică pentru evoluția mea, decât una de 50 ani plină de nefericire și toxicitate.

Am învățat deja ca un divorț sau o despărțire nu e un eșec, e doar o nouă etapă.

Singurul motiv care justifica o căsătorie în zilele noastre este iubirea, iar când aceasta nu mai există, nu mai există cuplu.

Ce tine de noi, este sa avem grija zi de zi de relație, de mine și de noi, sa o udam asa cum udam o floare, sa nu o lasam sa se usuce. Sa nu ajungem în punctul în care exista indiferenta, lipsa de respect, de evoluție, de empatie, de bine împreună.

Există relații fericite care durează până la adânci bătrâneți, doar în măsura în care nu mai vezi finalul unei relații ca un eșec. Cel mai grav lucru nu este sa fii părăsit, cel mai grav lucru este sa trăiești lângă un om rece și indiferent sau cu o viață paralelă.

O relație conștientă presupune conexiune, un acord cu reguli clare pe care sa construim împreună un scenariu de viață avantajos pentru ambii, unde putem crește împreună, ne sprijinim reciproc pentru a zbura, însă fiecare cu propriile aripi.

Am cunoscut un barbat minunat.

La prima intalnire cu el am vrut sa aflu ce fel de om este cu adevarat. Ma intereseaza la un barbat sa stiu daca e ambitios, bun la suflet, inteligent si curios. Ma intereseaza aspiratiile lui in viata. Il duc pe un teren emotional apoi si incerc sa creez o conexiune, asa ca il intreb despre pasiuni, activitati care-i plac, rutine zilnice, incep sa aduc la lumina elemente pe care nici el nu le constientizeaza. Il fac sa se relaxeze sa-mi spuna lucruri, pe care nu le spune altora. Vreau sa stiu daca ii place umorul si testez abilitatile umoristice si capacitatea lui de a se relaxa.

Vreau sa stiu daca avem ceva comun, o scanteie care sa ma faca sa doresc sa-l cunosc mai bine.

Exista o diferenta intre o atractie trecatoare si o atractie care duce la o relatie de lunga durata.

Atractia autentica, profunda are loc cand un barbat adoarme cu gandul la tine, la femeia extraordinara pe care a cunoscut-o. Pe de o parte abia asteapta sa o revada, rememoreaza seara petrecuta impreuna. Aici e mai mult decat prietenie, conexiune sau simplu interes sexual.

Pasiunea nu va inlocui conexiunea, iar dorinta sexuala nu-l va face sa ramana captivat de personalitatea ta ani de zile.

Conexiunea cere sa fim interesati de viata, valorile si standardele celeilalte persoane. E important sa intelegem daca rezonam. Schimbul de intimitati si experiente, e cel care creeza o relatie durabila.

Sexul e un element definitoriu, extrem de important al relatiei de cuplu, de aceea e important sa-ti exprimi senzualitatea inca din primele etape.

Asta nu presupune sa pui pe tava de la primele intalniri jocul seductiei pentru ca se va simti amenintat sau ii vei trezi suspiciuni.

In schimb, arata-i ca te simti in largul tau cu propria sexualitate si esti capabila sa o exprimi. A te exprima inseamna sa stii sa creezi tensiune erotica.

Sunt multe femei care sunt frumoase, dar se manifesta ca o cochilie inchisa, toti barbatii au experimentat asta.

Cand exista tensiune erotica la o intalnire, un barbat ar trebui sa nu-si scoata din minte ideea de a te saruta.

Ne consideram femei de mare valoare pentru ca stim sa luam lumea cu asalt, sa facem praf orice obstacol, suntem proprietare de mici afaceri, avocate, doctorite, stim sa detinem controlul, dar atentie: increderea in sine nu e transferabila in toate domeniile vietii.

Atitudinea jucausa e ingredientul esential, cand vorbim de a aduce scanteia in conversatia cu un barbat. O conversatie cu un barbat nu are un fir logic, asta pentru ca te simti in largul tau cu acea persoana.

Frumusetea in acest gen de conversatie este ca ii prinzi pe barbati cu garda jos si de cele mai multe ori vor fi sinceri. Il determini sa-ti spuna lucruri, pe care in mod obisnuit nu le vorbeste cu altii.

Pe barbati ii intriga ideea ca ai mai multe fatete, si ca, daca vor ramane in preajma ta, vor avea ocazia sa le vada. Barbatii vor sa simta ca devii din ce in ce mai interesanta cu cat vor zabovi langa tine.

Un barbat ajunge sa fie captivat de o femeie nu doar ca e sexy si jucausa, sigura pe ea, feminina si integra, ci pentru o combinatie de trasaturi: fata calda, integra, care-i poate vraji familia, dupa care smulge hainele de pe el in dormitor si e o zeita a sexului, fata care stie sa dezbata subiecte politice cu prietenii lui, care stie sa se bucure de o duminica plina de lentoare, fata independenta si plina de succes in lume, dar care e iubitoare si feminina cu partenerul ei.

Asta este alarma care suna in capul barbatului: ,, Pastreaz-o! E fantastica!

O sa spui: Barbatii vor totul!

Dar si tu, femeie, vrei totul!

Si tu il vrei gentleman cu sare si piper, sensibil, aventuros, intelectual, fantastic in pat, popular, charismatic, cu principii sanatoase.

Doar cand cineva are o combinatie unica de trasaturi, devine aparte in ochii nostri si vrem sa o pastram!

Sunt o femeie cu mentalitatea persoanei care alege. Am invatat in ultimii ani un lucru foarte interesant.

Cu cat un barbat te place mai mult, cu atat e mai putin probabil sa te abordeze. Sa stea de vorba cu fata care-l face sa se topeasca pe dinauntru e al naibii de greu. Ii este mult mai usor sa vorbeasca cu o femeie pe care n-o place.

Ideea ca barbatii roiesc ca albinutele in jurul femeii pe care o plac e extrem de eronata. A esua cu privire la sexul opus e o lovitura teribila la adresa orgoliului masculin. Barbatul lupta pentru cel mai aprig statut intre barbati, intre prietenii lui, orice umilire din partea femeilor este dureroasa.

Riscul de a fi respins de tine si ridiculizarea in fata prietenelor tale sunt cumplit de dureroase, incat prefera sa se tina deoparte.

Si acum, marea dilema….Daca tu, o femeie de valoare n-ai de gand sa fugi dupa el si nici el nu face primul pas, cum va intalniti?

Ce-ar fi daca ar exista un mod de a face prima mutare fara sa pui in pericol toate acele calitati atractive, pe care le-ai cultivat deja atat de frumos?

Totul tine de intentie! Ne comportam ca si cum am avea o sigura sansa de a esua sau de a castiga.

Gandeste-te, o ocazie de genul poate sa mai vina peste poate 4 ani si atunci s-ar putea sa depasim limita de varsta. In loc sa-l abordezi cu ideea ca el e Alesul, fa-o cu ideea ca e o ocazie unica, care nu se va mai repeta.

O veche zicala spune ca ‘Barbatii sunt ca autobuzele, pierzi unul, vine altul”….si exact asa este.

Nu te mai preocupa de reactia lui, respingerea nu e cea mai cumplita experienta a vietii. Noi, oamenii suntem uimitor de rezilienti. Specia noastra s-ar fi stins de mult, daca ne-am fi oprit la prima respingere.

Durerea respingerii e un fleac fata de durerea regretului!

Gandeste asa: El trebuie sa castige dreptul de a-si face o parere despre tine. Tocmai de aceea ii vorbesti. Restul e o aiureala.

Niciodată nu mi-a fost greu sa gândesc ca un bărbat, probabil lumea de business are o importanta mare în formarea mea ca om.

În business e simplu, ești sincer, te duci la masa tratativelor cu toate cărțile la vedere, spui ce poți sa faci și ce nu poți. Intenția e sa fie toată lumea în câștig, în respect, totul desfasurandu-se cu multă diplomație.

Un bărbat adevărat e sincer în primul rând și spune cu toată deschiderea care-i sunt intențiile cu orice risc. Reacția femeii de moment nu e întotdeauna cea reală. Femeile au obiceiul de a se apara atunci când se simt în pericol sau din teama de a nu fi tratate ca fiind ușoare…insa întotdeauna vor aprecia un bărbat sincer, asa ca insistă, chiar dacă ii spui ca vrei doar o noapte. Un bărbat adevărat insistă întotdeauna…de 3 ori. Femeia vrea sa vadă ca insisti! Insistenta arata capacitatea masculină de a penetra, arată potenta ta.

Sa zicem ca te despărți de soția cu care ai avut viata un iad. Și pe aceea trebuie s-o apreciezi, pentru ca acea femeie te-a învățat sa-ti ții nervii sub control, sa reziști la situații stresante, sa faci față loviturilor vieții. Tu trebuie sa-i mulțumești, ca bărbat , ca te-a antrenat mai ceva ca-n armată. Mulțumește-i pentru toate acestea și crede-mă ca o sa se bucure.

Unei femei trebuie sa-i arăți recunoștință…asa afurisita cum ai fost, m-ai învățat ceva!

E exact ca atunci când îți pleacă un angajat. E important sa plece mulțumit, ca să nu te vorbească de rau lumii întregi.

E ca atunci când ești în politică și mulțumești oamenilor ca te-au votat, chiar dacă te-au ridiculizat, ti-au creat probleme, tot le mulțumești.

Un bărbat masculin trebuie sa arate potenta, prestanta și prestigiul….mai ales cu femeile.

Un bărbat adevărat nu critica comportamentul unei femei.

Un bărbat adevărat te face sa te relaxezi, sa fii tu însăți. Stie sa te scoată din stadiul de ” incapsulata” , fa-o sa rada, sa zambeasca, sa se relaxeze. O femeie descatusata hraneste un bărbat, intra in ea, in sufletul ei și vei simți liniște, relaxare. Vei simți asta, ca bărbat, doar cu femeia, pe care ai reușit s-o dezinhibi. Un bărbat adevărat nu va inhiba niciodată o femeie. Un bărbat relaxeaza atmosfera, n-o tensioneaza.

Un bărbat adevărat este direct, nu se abtine in a face o declaratie de dragoste, un compliment, nu are toane, bufeuri. La întâlnire nu tine telefonul cu fața in jos, sta relaxat, emana siguranta, încredere, căldură.

Un bărbat adevărat te pierde in mii de feluri, dar de fiecare dată te câștigă in același mod. Barbatul adevărat știe ca a lipsit de la primele capitole ale vieții tale, dar știe cu siguranta, ca, cu el vei termina cartea . Barbatul adevărat nu aspira la o femeie sigilata, indiferent de istoricul ei, el va aprecia femeia care e azi cu bagajul, experienta, frumusetea ei. Pe acest barbat nu-l interesează care a fost primul, pentru ca vrea sa fie el ultimul. Tu nu ești formator de femei, scopul tau nu e s-o crești, ci sa începi odată viața.

Un bărbat adevărat e responsabil, își recunoaște vina. Pentru sfârșitul unei relații nu e de vina, ea, mama, Universul, își asuma partea lui de vină. Își asuma eșecurile, deciziile bune sau proaste. Nu mai da vina pe femei pentru ce nu ai dobândit încă. Și tu ai fost participant la ceea ce ai sau nu ai astăzi, prin lipsa ta de cunoaștere, de forță mentală, emotionala.

Testul tău ca Bărbat Suprem e femeia de lângă tine! Dacă treci testul cu ea, restul lumii îți va fi la picioare! Nu treci testul cu Femeia, Nu Poți!

Pe femeie e foarte greu s-o convingi, s-o întreci la inteligenta emotionala, la vigilenta, manipulare. Pentru asta trebuie s-o respecti și s-o lași sa între în mintea ta și sa-ti insamanteze idei mișto. Uterul tau ca bărbat e in creier. Uterul femeii da nastere copilului, în uterul tau din creier cresc idei implantate de ea. Ai nevoie de o femeie care sa te inspire, sa aibă idei.

Zilele trecute vorbeam cu un prieten despre o caracteristica-gândirea originală, inteligenta cognitiva, care m-a dus odată cu gândul ca fiind un atribut bun de luat în calcul, atunci când vorbim de un partener pe termen lung.

La 20 ani distanță de la acea alegere, concluziile mele s-au schimbat la 180 grade.

Experienta de viata m-a învățat sa țin seama de faptul ca trebuie sa fug rapid din calea unui bărbat cu o inteligenta foarte bună, dar cu un caracter rau.

Este preferabil un om cu o minte mai modestă, sa spunem, dar cu un caracter bun, care poate prin efort sa facă mai mult decât realizează unul cu o inteligenta foarte bună, dar e un leneș sau are un caracter greu de suportat de către alții.

Cred ca, pe primul plan ar trebui sa punem caracterul, modalitatea în care te înțelegi cu acel om. Un om poate sa ajungă prin voința sa facă mai mult decât un om inteligent, dar fără voința.

În lume ar trebui sa domnească înțelepciunea, diplomația.

Furia omoară extrem de mulți neuroni, oamenii au nevoie de înțelegere mai mult ca oricând.

Orice stare psihică are o chimie. Avem nevoie, eu cu siguranță, de o stare de pace interioară, o împăcare cu mine însumi, ca și cum nu ma amenință nici un pericol.

Deci, dacă ar fi sa mai aleg vreodată în viața aceasta, un bărbat pe termen lung, cu siguranță m-as uita atent la caracterul lui si la liniștea sufletească, siguranța emoțională, pe care le simt alături de el. As fi atentă la lăcomia lui. N-as accepta un bărbat care gândește: ” Dacă mie mi-e bine, ce-mi pasa de tine? Ce-mi pasa de cei care vin după mine?” Suntem vital dependenți de tot ceea ce ne înconjoară. Așa că voi alege doar un bărbat armonios, care discuta plăcut cu cei din jur, care caută un transfer de energie pozitiva, de înțelegere.

O sa aleg acel bărbat care are Universitatea din Cer, nu Universitățile de pe Pamant. Șansa noastră, a tuturor este sa facem saltul de la inteligenta la înțelepciune. Inteligenta ne spune cum sa rezolvam un lucru, iar înțelepciunea înseamnă acea finalitate pozitivă dată inteligentei.

Un om rau, dar inteligent este foarte periculos pentru cineva care-i poate cădea victimă. Am fost victima unui asemenea om, nimic nu poate fi mai rău pe lumea asta decât sa stai prins în pânză de păianjen a omului rău.

Alegeți bunătatea inimii! Avem și creier și inimă, sincronicitatea lor este cea care condiționează sănătatea și longevitatea.

Sunt trista, foarte trista. Ma simt ca un hamster intr-o roată. Ultimii ani m-au dărâmat, m-am reconstruit de la esență și totuși am momente în care simt ca n-ajung nicaieri.

Sunt prinsă intr-o buclă neîntreruptă în care ma zbat să-mi ajut copilul, sa-l pot duce la medic. Ma lupt sa conving o instanță că sunt mamă și vreau sa ma asigur ca al meu copil e bine sau daca nu, sa-l pot trata.

Intr-o lume normală, un tată normal nu s-ar impotrivi ca al lui copil sa fie bine.

Sunt furioasă pentru ca nu am control asupra vieții mele, nu pot exercita funcția de mamă.

Sunt supărată pe deciziile mele. Cum am putut sa fiu atât de oarbă, cum am putut sa aleg un asemenea tată pentru copiii mei?!

Nu mai pot da timpul înapoi, asa ca-mi ramane doar sa lupt, sa strang din dinți și să mă rog.

Am parte de viața pentru care sunt dispusa sa lupt. Refuz sa am parte de viata asta !

Imi doresc o alta viață, spectacolul oricum va continua, fie ca aleg sa lupt sau sa fiu inactiva.

M-am săturat sa duc o viață plina de insatisfactii și neimpliniri. Nu mai vreau sa accept mizerii, le voi pune pe lopata și voi face curat.

„Actiunea ar putea sa nu aducă fericire, dar fara actiune nu există fericire.”

Benjamin Disraeli