Au citit acest post: 99

Procesul de vindecare are loc în cadrul a doua tipuri de relații: relația de cuplu și relația parinte-copil.

În cea de cuplu lucrurile sunt mult mai profunde, acolo putem cere, putem verbaliza, ne putem răsfața, astfel încât sa ajungem mult mai repede la vindecare.

În relația cu copilul înveți sa dăruiești, aici doar evoluezi. Limbajul aprecierii îl înveți față de tine și față de copil.

Apreciaza-te întâi pe tine și apoi pe copil. Când oferi celuilalt, ii oferi din prea-plin, asa ca umple rezervorul tău, pentru a putea oferi mai departe.

Pentru mine, rana respingerii este atât de puternică, încât se cere a fi vindecată prin tot felul de situații.

Una din întâmplări a fost când copilul meu refuza sa vina cu mine acasă, seara, când îl luam de la grădiniță.

A fost foarte interesanta și dureroasă acea etapă pentru mine. Sa te respingă propriul copil, pe care-l iubești mai mult decât orice pe lume, e ceva extrem de dureros.

Am făcut legatura acelei situații cu rana mea de respingere, dar în același timp eram extrem de bulversata. Am realizat ca și eu o respingeam pe mama, ea pe mine, era ca un fel de răzbunare, deși ne iubeam reciproc foarte mult. Copilul meu m-a pus fix în aceeași situație, însă eu am înțeles un lucru.

Eu nu am cum sa-mi resping copilul, asa cum o face el, eu am datoria sa-l iubesc indiferent de comportamentul lui. Eu sunt mama lui si-l iubesc necondiționat.

A urmat un întreg proces de conștientizare, inclusiv un proces în instanță, unde am luptat pentru drepturile mele și ale copilului.

A trebuit sa lupt pana și pentru iubirea copilului meu, a fost ca și cum mi-am recăpătat copilul după o lunga perioada de timp. Cel mai mare dar de la Dumnezeu e ambiția mea, pentru care sunt extrem de recunoscătoare. Super puterea mea este perseverenta.

Da, 90% din durerea cauzata de cei din jur este din trecut, doar 10% este prezent.

Dacă ne oprim în loc, respiram adânc și facem o serie de conexiuni, toate au o logică.

Odată ce alungam tiparele, fricile, ne creăm o viață mult mai bună, dar totul cu muncă multă și sacrificii.

Pentru mine, scrisul este un mijloc excepțional și, pe deasupra, gratuit de vindecare. Acum, mai mult ca oricând sunt conștientă ca evoluția mea psihologică este busola pentru creșterea copiilor mei, mai puțin este vorba despre comportamentul lor.